Sarba lui Calin

Musician's Love (Dragoste de Muzician)

Title: Aurora Borealis or Doina Baraganului, by Constantin Calin

Title: Danube's Flood, Tears; Composer and Announcer: Constantin Calin; Interpreters: Orchestra Muzica Populara Sala Radio, Bucuresti Romania (Director Adrian Grigoras)

Title: Bermuda Triangle

Little Daphne (Micuta Dafinuta) 2011 Composed and Copyright Constantin Calin

Irina's Round Dance (Hora Irinei ) 2011 Composed and Copyright Constantin Calin

Danube's Flood or Danube's Tears (Vine Dunarea Inspumata ), 2011 Composed and Copyright Constantin Calin

Immigrant's Dance (Dansul Emigrantzilor ), 2011 Composed and Copyright Constantin Calin

Supranaturalismul evenimentelor istorice exprimat in forma divina si exceland prin nasterea Mintuitorului

Articolele # 2,3,4 se afla jos de tot, iar acest va fi chiar deasupra lor. Multumesc, tata.

Supranaturalismul evenimentelor istorice exprimat in forma Divina exceland prin nasterea Mantuitorului. 1,  Revised. 10.11.2021.
- Dumnezeu il inspiră pe Noe iar corabia construită rezista cataclismului si salvează pe cei aleși .
-  precum porumbita lui Noe,  aducand ramura de maslin ca semn al terminarii  marelui cataclism tot  asa si Fecioara, ne-a adus noua pe Domnul Isus Cristos, fără sa se fi înecat in păcatele omenești, de aceea David zice : Eu sunt ca un măslin roditor in Casa lui Dumnezeu.
- turnul zidit de David între Ierusalim si Sion avand o inaltime impresionanta pentru acele timpuri  si in care se păstrau panzele si armaturile de război pentru apărarea Ierusalimului, era numit “ Fiica Sionului “ si este asemanat de Duhul Sfânt cu Sfanta Fecioara, fiica lui David care mijloceste dintre Hristos, Capul Bisericii si credincioși, ce constituie trupul  Domnului Isus.
-  Chivotul sfant cu tablele legii, cu nastrapa de aur in care era Mana si toiagul lui Aaron care infrunzise si rodise migdale, arată pe Sfanta Fecioara purtând in sine pe Mântuitorul nostru.
Toiagul lui Aaron arată tainic rodnicia supranaturala a Sfintei Fecioare Maria care a conceput si nascut pe Dumnezeu - Cuvantul.
- Cortul Sfant umbrit ziua de norul luminos si iluminat noaptea de stâlpul de foc arătând calea in pustiu o arată pe Sfanta Fecioara care l-a întrupat pe Isus, jertfa vie, universală,  eternă, pentru mantuirea lumii.
- Marea Roșie s-a deschis pentru poporul evreu si s-a închis după ei, ne arată pe Sfanta Fecioara care după trecerea Pruncului Isus prin Corpul ei, ea rămâne pururea Fecioara.
Acestea reflectă puterea lui Dumnezeu in viziunea Pros. Nicodim Mandita. In a carui carte ‘ Viata Maicii Domnului “ ne prezinta o icoana creata in 1816 după Epitoma cu embleme proorocesti:
- Bucura-Te Tronul Celui Prea Înalt.
- Bucura-Te Paharul care dregi bucuria si alungi toata intristarea.
- Bucura-Te Cadelnita de aur care ai purtat in sanul Sau Focul Dumnezeirii, pe Dumnezeu - Cuvântul , Care prin Tine S-a intrupat făcându-se Om.
- Bucura-Te Crinul care arati curăția si mireasma Duhului Sfânt.
- Bucura-Te ca ai purtat pe Datatorul tablelor legii cu porunca dragostei de Dumnezeu si de aproapele.
- Bucura-Te Steaua care ne-ai arătat pe Hristos Lumina Lumii.
- Bucura-Te ca ai intrupat si născut pe Hristos Dumnezeu, Soarele Dreptății, Rasaritul rasariturilor, care luminează celor ce zac in intuneric si-n umbra morții.
- Bucura-Te Fantana binecuvantata care ai izvorât noua pe Hristos Dumnezeu, apa cea Vie, dătătoare de viață. 
- Bucura-Te Pomul vieții care ai născut noua pe Hristos Rodul vieții vecinice.
- Bucura-Te ceea ce ai fost preinchipuita prin lana lui Ghedeon aratatoare voii lui Dumnezeu.
- Bucura-Te Cetatea, Biserica Împăratului Ceresc si pamantesc… Chivotul cel insufletit in  care s-a
salasluit si odihnit Dumnezeu-Cuvantul.
- Bucura-Te Maslin roditor al Celui ce a îmbogățit Biserica Ta cu cu mulțimea Dumnezeiestilor Tale Daruri.
- Bucura-Te Scara Cerească ajutătoarea suirii credincioșilor la Cer.
- Bucura-Te Munte din care s-a tăiat, fără de mână omenească, piatra Hristos Dumnezeu.
- Bucura-Te Rugul cel îmbrăcat cu focul Dumnezeirii si nears.
- Bucură-Te Sfeșnic care ai purtat Lumina Lumii, pe Hristos Dumnezeu - Cuvantul.
- Bucura-te Nastrapa care ai purtat Mană Cerească Painea Dumnezeiasca, Hristos Dumnezeul nostru.
- Bucura-Te  Floarea cea cu bun miros.
- Bucura-Te Ușa cea emulata aratatoare a pururea fecioriei Tale celei slăvite.
- Bucura-Te Sceptrul Împărăției lui Mesia Hristos Dumnezeu.
- Bucura-Te Imparateasa Universală a Cerului si a pamantului Stapana Îngerilor si ajutatoarea crestinilor, bucuria calugarilor si podoaba preotilor. 
 - Bucură-Te  Maica pururea Fecioara.
Extras din Biblie, de Constantin ( Costel ) Calin. Revised 10.11.2021.
 THE END,  SFARSIT.
==================================                     

 

 

 

Supranaturalismul evenimentelor istorice exprimat in forma divina si exceland prin nasterea Mintuitorului 2
In GENEZA (FACEREA ), intaia carte a lui Moise care reprezinta vremurile stravechi de la facerea lumii si pana la Avraam, aflam ordinea in care Domnul Dumnezeu a creiat cerurile si pamantul,  lumina (zi si noapte ), atmosfera care sa desparta apele de ape, uscatul ( pamantul ), vegetatia, Soarele, Luna si Stelele, care sa lumineze pamantul, vietuitoarele acvatice si pe cele de pe uscat. Inca nu exista ploaie, iar Dumnezeu a facut pe om din din tarana pamantului, I-a suflat in nari suflare de viata si omul s-a facut astfel un suflet viu, apoi Domnul a sadit o gradina in Eden spre rasarit si a pus acolo pe omul pe care il intocmise. 

Domnul Dumnezeu a facut sa rasara din pamant tot felul de pomi placuti la vedere si buni la mancat si pomul vietii in centrul gradini si pomul cunoasterii binelui si raului. Un rau iesea din Eden si uda gradina si de acolo se impartea si se faceau patru brate : Pison din tara Havila, Ghihon in tara Cus, Hidechel ( Tigru ) la rasaritul Asiriei si Eufratul. Domnul Dumnezu a a luat pe om si l-a asezat in gradina Edenului ca s-o lucreze si s-o pazeasca cu porunca ca poate manca fructe din orice pom exceptand pomul cunoasterii binelui si raului, caci in in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit. Domnul Dumnezeu a zis :  Nu e bine ca omul sa fie singur : am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el, apoi a facut din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului si le-a adus la om sa le dea nume si omul a pus nume tuturor vietuitoarelor dar nu s-a gasit nici una care sa se potriveasca pentru om iar Domnul Dumnzeu a trimis un somn adinc peste om , a luat una din coastele lui si a inchis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie si a adus-o la om. Omul si nevasta lui erau amandoi goi si nu le era rusine dar Sarpele era mai siret de cat toate fiarele campului, pe care le facuse Domnul Dumnezu a zis femeii:  Oare a zis Dumnezeu sa nu mancati din toti pomii din gradina ? Femeia a raspuns sarpelui : Putem sa mancam din rodul tuturor pomilor din gradina exceptind rodul pomului din mijlocul gradinii  si nici sa nu ne atingem de el ca sa nu murim. Sarpele a zis hotarat ca nu ve-ti muri dar Dumnezeu stie ca in ziua cind ve-ti manca din el, vi se vor deschide ochii si ve-ti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul. Femeia a luat din rodul pomului si a mancat, a dat si sotului ei si barbatul a mancat si el.

Atunci li s-au deschis ochii la amindoi, au cunoscut ca erau goi si au cusut la olalta  frunze de Smochin facandu-si sorturi din ele. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu care umbla prin gradina in racoarea zilei, iar omul si nevasta lui s-au ascuns de Fata Domnului Dumnezeu printre pomii din gradina. 

Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om si i-a zis unde esti ? El a raspuns “ Ti-am auzit glasul in gradina si mi-a fost frica pentru ca eram gol si m-am ascuns. Si Domnul Dumnezeu a zis “ Cine ti-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mancat din din pomul din care I-ti poruncise-m sa nu mananci ? Omul a raspuns “ Femeia pe care Mi-ai dat-o ca sa fie langa mine ea mi-a dat din pom si am mincat. Si Domnul Dumnezeu a zis femeii “ Ce ai facut ? Femeia a raspuns : sarpele m-a amagit si am mancat din pom. Domnul Dumnezu a zis sarpelui” Fiindca ai facut lucrul acesta, blestemat esti intre toate toate vitele si toate fiarele de cimp: in toate zilele vietii tale sa te tarasti pe pantece si sa mananci tarana “

Vrajmasie voi pune intre samanta ta si intre samanta ei. Aceasta i-ti va zdrobi capul iar tu ii vei zdrobi calcaiul. Femeii I-a zis “ Voi mari foarte mult suferinta si insarcinarea ta, cu durere vei naste copii si dorintele tale se vor tine dupa barbatul tau, iar el va stapanii peste tine. Omului I-a zis ‘ Pentru ca ai ascultat de glasul nevestei tale si ai mancat din pomul despre care I-ti poruncise-M “ Sa nu mananci deloc din el “ Blestemat este acum pamantul din pricina ta. Cu multa truda sa-ti castigi hrana din el in toate zilele vietii tale. 

Spini si palamida sa-ti dea si sa minci iarba de pe camp. In sudoarea fetei tale sa-ti mananci painea pana te vei intoarce in pamant, ca din el ai fost luat si si in tarana te vei intoarce. Adam a pus nevestei sale numele Eva caci ea a fost mama tuturor celor vii. Domnul Dumnezeu a facut haine de piele si I-a imbracat pe Adam si Eva, I-a alungat din gradina Edenului ca sa lucreze pamantul la rasaritul gradini Edenului punand Heruvimi sa pazeasca gradina Edenului si mai ales drumul care duce la pomul vietii.

Urmasii lui Adam si Eva au fost Cain si Abel, urmasul lui Cain a fost Enough, Adam si Eva au avut un nou fiu, Set, care la randul lui l-a avut pe Enos, atunci au inceput oamenii sa cheme numele Domnului. 

Dupa ce oamenii s-au inmultit pe fata pamantului, fii lui Dumnezu au vazut ca fetele oamenilor erau frumoase si si-au ales neveste din ele dand nastere la uriasi si viteji care in vechime au fost oameni cu nume. 

Domnul Dumnezeu a vazut ca rautatea oamenilor era mare pe pamint , s-a cait  ca a facut omul pe pamant si a decis sa stearga de pe fata pamintului de la om pana la vite, pana la la taratoare si pasarile cerului, dar Noe a capatat mila inainte Domnului si dupa ce s-a dezlantuit Potopul in urma caruia au ramas numai Noe si familia sa impreuna cu cate o pereche din fiecare faptura, salvate pe Arca, prin voia Domnului Dumnezeu catre Noe. Dupa Potop Domnul Dumnezeu a binecuvantat pe Noe si pe fii sai si Le-a zis “ Creste-ti, inmultiti-va si umple-ti pamatul. --------------- Extras din GENEZA de catre Constantin Calin, 2011.

Religious Writings by Constantin Calin Updated April 2020

RELATIA DINTRE VECHIUL SI NOUL TESTAMENT, UPDATED 04.27.2020.
In Vechiul Testament gasim o interpretare a lipsurilor umane iar in Noul Testament ni se descopeara abundenta divina cu care Dumnezeu poate umple ceia ce-i lipseste omului. In Vechiul testament ni se dezvaluie inima omului asa cum este ea. In noul Testament ni se dezvaluie inima lui Dumnezeu si felul in care El poate raspunde lipsurilor umane prin Hristos….. G. Campbell Morgan.
Atunci cand idei puternice pun stapanire pe mintile oamenilor, ele produc schimbari radicale chiar revolutionare uneori. Traim astazi intr-o lume in care mijloacele de comunicatie inlesnesc o nemaipomenita circulatie a informatiilor. Probabil ca pe langa o doza oarecare de umor, exista si o doza mare de adevar in afirmatia ca dupa ce omul a trecut prin Epoca Glaciara, prin Epoca Pietrei, prin Epoca Bronzului si prin cea a Fierului, acum dupa Epoca Industriala, am intrat cu totii in ceia ce am putea numi Epoca Ideologica. Ideile si idiologiile moderne nu ne-au adus insa fericirea. Ce mai mare si mai imperioasa actiune care ne trebuieste in acest tulbure secol XXI este o intoarcere la Noul Testament. Ea ne-ar aduce un bine mult mai mare de cat toti teoretecienii si toate teoriile lor economice si politice la un loc. Noul Testament merge direct la inima tuturor problemelor umane ca inima tutur problemelor este insasi inima umana. Si chiar si daca si alte carti au pretins-o , numai Noul Testament poate face “ oameni noi “ si prin aceasta poate construi o societate noua. Crestinismul a realizat asa ceva in primul secol al erei noastre si poate face la fel si in al XXI- lea. Privit la suprafata acestui al  XXI- lea secol este mult diferit de primul secol al erei noastre insa analizat in profunzime, el este fundamental identic. Si astazi exista aceiasi problema a inimii si acelasi strigat desnadajduit al sufletului dupa adevar si dupa semnificatie: si astazi exista acelasi neschimbari si atotsuficient raspuns oferit de Noul Testament . In doua cuvinte , numele acestui raspuns este : Isus Cristos. Ceia ce ne asaza in fata Noului Testament este in primul rand o suma de fapte- cele mai minunate fapte din scurgerea istoriei. Apoi el dezvolta idei tulburatoare pe care le extrage din desfasurarea faptelor  relatate. Din acestea se desprind apoi adevarurile care duc la salvarea oamenilor, la mantuire si la idealurile inalte ale crestinismului ca societate umana. Este bine sa ne fixam correct in minte aceasta secventa logica, a revelatiei Noului Testament.

IDEIA DOMINANTA  IMPLINIREA. Ni sa spus ca este bine sa ne apropiem de Noul Testament fara nici un fel de idei preconcepute, ca e mai bine sa-l citim ca si cand n-am sti nimic despre el. Sfatul acesta este bun pentru cei sceptici sau sovaelnici pe care parerile altora i-au speriat in asa masura incat le este greu sa-i mai acorde Noului Testament o sansa. Pentru toti ceilalti insa si mai ales pentru cei ce vor sa profite la maximum de continutul acestei carti. Este bine sa stim de la inceput cateva lucruri. Sigur, trebuie sa pastram totdeauna o minte deschisa, dar aceasta nu inseamna o
minte goala. Vom pierde sumedenie de concluzii, daca nu pornim in aceasta incursiune inarmati cu cateva idei concrete. Deocamdata ne vom opri aici la o singura idée, prin care daca vom pastra in minte inca de la inceput, vom putea sa patrundem in complexitatea evenimentelor gustand din incantarea oferita de Noul Testament de la inceput si pana la ultima lui fila. Dominand toate scrierile separate care alcatuiesc impreuna Noul Testament ceea ce le caracterizeaza dandu-le o nota de unitate este ideia deimplinire. Stabilind chiar de la inceput tonul tuturor scrierilor, Matei repeta de 12 ori ca pe un “ momento “ urmatoare fraza : “ Ca sa se implineasca ce fusese vestit “ ( 1:22: 2:15, 17,23, 4:14: 7;17: 13: 35: 21 : 4: 26:56, 27: 9,35 ) In prima afirmatie inregistrata de Matei, Domnul Isus, Insusi spune : “ acum se cade sa implinim tot ce
trebuie implinit “ ( Matei 3:15 ). Nu numai Matei este preocupat de aceasta tema . Marcu scrie : “ S-a implinit vremea si Imparatia lui Dumnezeu este aproape “ ( Marcu 1:15). Luca inregistreaza declaratia : “ Astazi s-au implinit cuvintele acestea din Scriptura, pe care le-ati auzit “ (Luca 4:21 ). Ioan, ca deobicei deosebit de ceilalti trei evanghelisti sinoptici, subliniaza aceasta ideie nu redandu-ne vorbe ale Domnului Isus, ci inregistrand reactia celor din anturajul Lui, ce L-au “ primit ”, ajungand la uramatoarea concluzie: “ Noi am gasit pe Mesia ! ( Ioan 1:41 ) “ Noi am gasit pe Acela, despre care a scris Moise in Lege, si proorocii “ ( Ioan 1:45 ) In intreg textul Evangheliei sale, el intareste aceasta ideie, scriind ca si Matei ca cele petrecute s-au intamplat ; “
Ca sa se implineasca Scripturile “ ( Ioan 12:38, 13 : 18, 15;25, 17:12, 19:24,28, 36 ). Cu mici deosebiri de frazare, la fel se petrec lucrurile si in Faptele Apostolilor si in epistole. Noul Testament este prezentat ca o implinire a Vechiului Testament: sau , ca sa fim si mai exacti, Hristosul Noului Testament este implinirea Vechiului Testament. El implineste ceia ce au vestit profetii, ceia ce au cantat psalmistii, si ceia ce au

                                                                         2
nadajduit  toti cei cu inima evlavioasa.SIMFONIA NETERMINATA. Incercati sa va inchipuiti ca ati
incerca sa cititi si sa studiati Vechiul Testament pentru prima data. Si haideti sa ne inchipuim ca ati avea un prieten evreu car v-ar spune : “ Scripturile noastre evreesti sunt minunate, ar fi bine sa le citesti “. Tu iai raspunde : “ Vorbesti despre Biblie ? “ “ Nu , nu despre Biblie. Ea este compusa din Vechiul Testament si Noul Testament. Noi ,evreii, credem numai in Vechiul Testament . El este cartea noastra sfanta. Nu pierde vremea cu ceia ce crestinii numesc Testamentul cel Nou. Citeste-l numai pe cel Vechi si nu te opri sa-l citesti numai o data, este prea frumos sa nu-l citesti cu placere. Deci, va pregatiti sa abordati Vechiul Testament si bine inteles ca prima sectiune pe care o traversati, citind, este Torah, sau Legea- “ Pentateucul’ ( cele cinci carti ale lui Moise ) Lucrul care te izbeste probabil cel mai mult este abundenta de sacrificii (jertfe ), incepe inca din Gen 4, apare din nou in Gen.9, 12, 22. Practicarea jertfelor este mai raspandita in cartea Exodul, iar in Leveticul se instaureaza o intreaga viata cultica bazata pe aducerea de jertfe, pe lucruri inchinate Domnului, pe ritualuri si ceremonii. Pretutindeni se subantelege ca aceste jertfe si ceremonii sant numai niste simple simbolisme care trimit inspre o realitate mai inalta ascunsa in spatele lucrurilor aparente. Totusi o explicatie clara nu se gaseste inserata nicaieri. Cu un sentiment de neimplinire, continui sa citesti celelalte carti sperand sa gasesti acolo o explicatie. Treci prin cartile cu character istoric ( Iosua pana la Estera ), prin cele cu carcater de invatatura – filosofie ( de la Iov la Cantarea Cantarilor ) si prin cele profetice ( de la Isaia la Maleahi , dar, cu toate ca jertfele si ceremonialele, sant din cand in cand presarate cu text, nicaieri nu se raspandeste lumina asupra subiectului care te intereseaza. Inchizi cartea dezamagit cu sentimental ca Vechiul Testament este o carte de CEREMONIALE NEEXPLICATE. Totusi, ramai convins ca in ansamblu, Vechiul Testament este una din cele mai fascinante carti din cate ai citit, iar evreii , ca neam, sunt un popor cu totul remarcabil. Sa fie oare adevarat ca ei sunt “ poporul ales ” de Insus Dumnezeu pentru un scop si cu un destin cu totul iesite din comun ? Ca sa te lamuresti, iei cartea si o citesti iarasi de la capat. Incepi iarasi cu Geneza. Vezi cum o intreaga civilizatie antideluviana a fost stearsa de pe fata pamantului, ajungi la legamantul facut cu Noe si la hotararea lui Dumnezeu de a nu se mai distruge lumea prin potop ;:apoi treci la un alt legamant, cu implicatii mult mai cuprinzatoare, legamantul incheiat de Dumnezeu cu Avraam in Geneza 15,17,22 si reinoit apoi cu urmasii lui Avraam : Isaacsi Iacov. Mai departe vezi bratul intins a lui Iehova elibereaza cele 12 semintii ale lui Israel din robia egipteana, cum ii sudeaza intr-o natiune la Sinai, dandu-le o lege si porunci si transformandu-i intr-o teocratie. Asisti la cucerirea Canaanului si retraiesti impreuna cu ei vremea cand viitorul se deschidea luminos si promitator inainte. Dar vai , urmeaza cartea Judecatorilor, plina de decadentasi nenumarate robii ca pedeapsa. 1 Samuel inregistreaza trecerea de la teocratie la monarhie. 1 Regi aduce ruperea imparatiei in doua. 2 Regi se termina cu ducerea celor doua imparatii in robie, 1 si 2 Cronici nu fac altceva decat sa reia pe scurt tragica istorie.In Ezra, Neemia si Estera, o ramasita se intoarce in Iudeea, dar este cu adevarat numai o ramasita. Zidurile Ierusalimului sunt zidite din nou, dar tronul lui David nu mai exista. In Iudeea, Evreii sant sub tutela straina, in afara granitelor sant raspanditi in cele patru vanturi. Citesti apoi cartile filosofice, de intelepciune, dar nu se mai spune nimic despre ce s-a intamplat mai departe: si nici cartile profetice nu spun mai mult.Exceptie fac Hagai, Zaharia si Maleahi, dar si acolo lucrurile sunt departe de a fi bune cu ramasitele cu care intorsese. Ajungi pentru a doua oara la sfarsitul cartilor Vechiului Testament cu acelasi sentiment de curiozitate nesatisfacuta : este o carte cu SCOPURI NEATINSE. In ciuda acestui fapt, esti convins acum de un lucru si acesta este : ceeace da valoare Vechiului Testamen sunt invataturile lui spirituale. Pe drept cuvant, evreii
se pot mandri de cunostintele lor in acest domeniu. Ca neevreu cu siguranta ca tu va trebui sa citesti inca o data aceasta carte care-L descopera pe adevaratul Dumnezeu si-ti arata calea pe care poti ajunge in Imparatia Lui. Incepi iar cu Geneza. Este evident cadin tot ce s-a scris despre acest subiect, aceasta este cea mai pertinenta si mai sublima explicatie, despre inceputurile tuturor lucrurilor. Traversezi apoi din nou Exodul, Leveticul, Numeri, si Deuterenomul. Cu siguranta , acesta este cel mai minunat cod de legi aparut vreodata. Totusi atentia ta este fixata asupra grupului de cinci carti filosofice-de intelepciune- insiruite de la Cartea lui Iov la Cantarea Cantarilor scrisa de Solomon. Acestea sunt cartile care se concentreaza deosebit de mult asupra dureroaseiprobleme a inimii umane. Esti sigur ca in ele vei gasi Solutia ! dar o gasesti ? Vai, nu. Desigur ca te intalnesti cu promisiuni, cu safturi frumoase, cu cugetari patrunzatoare, sclipitoare, culectii clare si practice, dar cumva simti ca nicaieri nu exista solutia totala,ca la problema pacatului, a suferintei umane si la problema tenebroasa a mortii sau a ceeea ce se intampla dupa moarte nu se dau lamuriri multumitoare. Ramai sa gemi alaturi de Iov : “ oh daca as sti unde sa-l gasesc , daca as putea sa
                                                                         3
ajung pana la scaunul Lui de domnie,….( Iov 23 : 3 ). E drept ca in cartile profetice pe care le strabati
apoi intalnesti probleme de etica si predictii uimitoare, dar acestea nu-ti rezolva cautarea ta spirituala.
Termini a treia oara de citit Vechiul Testament, de data aceasta convins ca el este o carte de CAUTARI FARA RASPUNS. Chiar si asa iti este greu sa te desparti de paginile ei. Citind  te-ai transformat intru-n adevarat cautator dupa realitatea absoluta si undeva in cartile Vechiului Testament, te-ai intalnit cu cel mai
formidabil fenomen, neintalnit in nici una din celelate religii sau filosofii ale lumii- fenomenul prophetic. La fiecare citire acest lucru te-a captivat mai mult si mai tare. Chiar daca toate celelate aspecte te-au dezamagit, profetia biblica si mai ales prezicerile biblice stralucesc asemeanea unui diamant neasemuit de pretios. Nici o indoiala nu poate supravietui in fata unei analize amanuntite. Ceea ce a parut in Momentul  vorbirii o exprimare riscanta si putin probabila asupra Egiptului, Asiriei, Babilonului si a celorlalte mari puteri s-a implinit mai apoi matematic, pana la ultimul detaliu, facandu-l pe cercetatorul cinstit sa exclame . Aceasta este pecetea  pe care Dumnezeul celviu a pus-o asupra Scripturii “. Mai mult, implinirile déjà petrecute garanteaza realizarea celorlalte profetii a caror adresa este inca intr-un viitor indepartat. Continutul principal prophetic al Vechiului Testament vorbeste despre viitor asa cum nu o face nici o alta lucrare cunoscuta din literatura lumii. Realitatea lui este incununata de idea ca va veni cineva care va da raspuns tuturor cautarilor si nazuintelor din toate  veacurile. Inca din Gen. 3 :15 se promisese ca “ samanta femeii va “ zdrobi “ capul sarpelui . Aceasta fagaduinta a “ semintiei “ fusese reinoita apoi catre Avraam, Isaac si Iacov in capitolele 12, 17, 22, 26, 49, din Geneza. Urme ale acestei promisiuni pot fi intalnite in toate celelate carti istorice si poetice ale Vechiului Testament. Ajungem apoi la Isaia si la ceilalti profeti. In cartile lor profetiile Mesianice care aparusera timid ca niste paraiase ajung la implinire
revarsandu-se peste toata perspectiva lumii intr-o uriasa inundare. Cu toate acestea cand ajungi la Maleahi, desi Imperiile au trecut, secolele s-au retras in umbra antichitatii, iar “ vazatorii “ se odihnesc de mult sub tarana pamantului, acel “ Cineva “ a carui venire fusese anuntata, n-a sosit inca, .“ iata El va veni “ ( Mal. 3:1 ) , exclama si Maleahi, cel din urma dintre profeti si retragandu-se si el in ceata timpului. Aici se termina toata profetia, asa ca tu inchizi inca o data cartea, de data aceasta cu sentimentul ca ea este o carte de ” PROFETII NEIMPLINITE “. Da Vechiul Testament , in cele patru mari capitole ale continutului lui
( organizational, istoric, filosofic si profetic ) este o carte de : 1. ceremoniale neexplicate. 2. Scopuri neatinse. 3. cautari fara raspuns. 4. profetii neimplinite. CAPODOPERA  DESAVARSITA : Sa presupunem acum ca, dupa ce ai citit Vechiul Testament, te intalnesti cu un prieten crestin si el te convinge sa citesti si Noul
Testament. Ce vei descoperi ? Il vei citi o data, de doua ori, de trei ori, si de fiecare data vei observa ca ea este Cartea Implinirilor. Inca din primul capitol al Evangheliei lui Matei te intalnesti cu foarte curand familiarul : “ ca sa se implineasca “  Domnul Isus care va mantui pe poporul Lui de pacatele sale “ ( Matei 1;21 ) are o linie genealogica ce urca pana la regele David si chiar pana la Avraam. Prin acesti doi, Dumnezeu i-a daruit lui Israel  cele doua legaminte ale “ Fagaduintei “ , nasterea Lui din Fecioara dezleaga imediat secretul ascuns in Isaia 7: 14. Toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se imlineasca ce vestise Domnul prin Proorocul , care zice : “ Iata Fecioara va ramane insarcinata, va naste Fiu , si-I vor pune numele “ Emanuel “ care talmacit inseamna : “ Dumnezeu este cu noi “ ( Matei 1:22- 23 ). Dupa Matei citesti despre acest Isus al Noului Testament, a carui nastere, viata, moarte, inviere, inaltare, revenire si
domnie sant inregistrate istoric in evanghelii, sunt interpretate spiritual in Faptele Apostolilor si in Epistole si sunt anticipate ca si Implinite in cartea Apocalipsei. Toate CEREMONIALELE NEEXPLICATE din Lege se lumineaza de o noua semnificatie in moartea Lui ispasitoare, in invierea si inaltarea Lui, in slujba Lui prezenta de Mare Preot asezat in cer la dreapta Tatalui si in promisa Lui intoarcere. Toate cele scrise se
refereau de fapt la El. – ca de exemplu cele cinci tipuri de jertfe din cartea Leveticul,  randuelile de la Cort, intrarea Marelui Preot, o data pe an, in Sfant Sfintelor cu sange care trebuia stropit pe altar si reintoarcerea Lui imbracat cu toate podoabele ca sa dea poporului binecuvantarea. Cand citesti despre nasterea Mantuitorului si-l auzi pe inger vestind: “ El va fi mare si va fi chemat Fiul celui Prea Inalt : si Domnul Dumnezeu ii va da scaunul de domnie al tatalui Sau David…” vezi dintr-o data ca istoriile fara finalizare din Vechiul Testament se re-inoada si-si gasesc implinirea in persoana Lui.
Cand citesti invataturile Lui despre Dumnezeu ca Tata si dragostea divina : cand il auzi spunand : “ veniti la mine, voi cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna “ ( Matei 11:28 ) ; cand il privesti nu numai inaltandu-Se, ci si trimetandu-L pe Duhu Sfant ca sa locuiasca pentru totdeauna in inimile celor rascumparati,  intelegi ca acele CAUTARI FARA RASPUNS din cartile de intelepciune filosofica a Vechiului Testament si-au gasit  in sfarsit o duioasa rezolvare. Cat despre PROFETIILE Mesianice NEIMPLINITE din
                                                                           4
Vechiul Testament, ele sant realizate deplin in El, incepand cu nasterea Sa si sfarsind cu inaltarea Sa de
pe Muntele Maslinilor. Mai mult , El se pretinde pe Sine a fi tocmaiCel chemat sa le implineasca. Ca in
celebra scena petrecuta in Sinagoga : “ Astazi s-au implinit aceste cuvinte “ ( Luca : 4:16-21 ) el dovedeste ca este implinitorul profetiilor, prin viata sa lipsita de pacat, prin activitatea Sa insotita de minuni si semne si si mai ales, prin moartea Lui de la Calvar : caci la cine se refereau oare pasajele ca acela din Isaia 53, daca nu la El, despre care Ioan Botezatorul a spus, : “ Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii’  ( Ioan 2:29). Da Isus Hristos este implinirea ceremoniilor, implinirea istoriei, implinirea cartilor  filosofice si implinirea profetiilor Vechiului Testament. In Vechiul Testament El trebuia sa vina. In Evanghelii El a venit luand chip de om. In Epistole El vine inauntrul credinciosilor prin prezenta invizibila a Duhului Sfant. In Apocalipsa, El va reveni incununat cu slava Imparatiei mondiale. Implinirile care I-au marcat cea dintai venire au certificat caracterul profetiilor din Vechiul Testament : si ele au mai facut ceva, au garantat ca si profetiile ramase inca neimplinite, atat in Vechiul cat si in Noul Testament , vor fi la fel de deplin implinite la vremea la care le va suna ceasul prestabilit. Noul Testament este cea mai importanta carte care a fost scrisa candva. Obiectul ei suprem  este salvarea fiintelor umane. Proiectul ei suprem este domnia finala a lui Isus Hristos, in Imparatia nesfarsita ca timp si ca spatiu. Ce mare dreptate si ce profunda intelegere a avut Apostolul Pavel cand a exclamat : “ Din El , prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava in veci ! Amin ( Rom. 11:36 ). Acest interesant articol este un atasament din Biblie, inserat la sfarsitul Vechiului Testament si inaintea Noului Testament. Singurul meu merit consta in copierea si publicarea lui, spre luminarea tuturor romanilor crestini. Constantin Calin. 07.22.2015.

PROFETI SI PROFETII , VECHIUL TESTAMENT - CARTEA  POPORULUI  EVREU.
Moise : Alesul lui Dumnezeu, nascut din parinti evrei, in Egipt, in perioada cand Faraon  daduse ordin ca toti copii evreii de parte barbateasca sa fie omorati, pe motiv ca minoritatea evreiasca ar fi putut devenii mai numeroasa si mai puternica de cat egiptenii. Ca sa-l poata salva pe prunc Mama lui Moie, Jockeyed, il pune pe copil intru-n cosulet din papura smolita, lasandu-l sa pluteasca pe ape, lasand pe fetita sa pazeasca , fiind ascuns intre tresti si salcii, insa fiica Faraonului vine la scaldat il gaseste pe copil, il adopta si il boteaza Moise, ceia ce insemna salvat din apa. Fetita evreica ii spune fiicei Faraonului ca mama sa ar putea sa-l alapteze pe copil. Asa deci prin adoptiune Moise devine print, insa dupa ce creste, fiind tanar si voinic, se plimba prin regat si vazand ca un ostean egiptean il batea grav pe un sclav evreu, intervine asupra cazului, Moise il omoara pe egiptean. A doua zi iesind din nou la promenada Moise afla ca era cunoscuta crima lui si se vede nevoit sa fuga din Egipt, ajungand in Madian, o tara vecina, azi in Arabia Saudita, unde gasind o fantana se opreste sa-si potoleasca setea, iar fiicele preotului Ietro vin sa adape oile. Moise le ajuta sa scoata
apa din fantana sa adape oile si camilele si asa Moise ajunge la casa lui Ietro, casatorindu-se cu Zipporah, una din fiicele lui. Asa deci acum Moise nu mai este print ci doar cioban, in urma savarsirii crimei in Egipt. Se admite in deobste ca Moise este autorul celor cinci carti, denumite “ Pentateucul lui Moise “ Geneza, Exodul, Leveticul, Numeri, Deuterenomul.Pazind oile Moise vede un rug care arde continuu fara sa se stinga, acum Dumnezeu I se reveleaza iar Moise primeste investitura de conducator al poporului evreu si
impreuna cu fratele sau Aron se duc la Faraon de mai multe ori, vorbind in numele lui Dumnezeu si cerand ca Faraon sa lase liber poprul Evreu sa mearga in desert si sa il slaveasca pe Dumnezeu. Aici se relataeaza in amanuntime despre cele zece plagi date de Dumnezu poporului Egiptean ca sa-l determine pe Faraon sa lase pe evrei sa plece.Moise a trait intre anii 1391 si 1271, inainte de era noastra, el este mentionat in Biblia
Iudaica, in Quran si in Bahai. De la momentul cand lui Moise I se arata Rugul nestins iar Dumnezeu ii da misiunea de conducator religios si militar al poporului evreu, de judecator al poporului evreu, primind cele zece porunci pe doua table de piatra scrise de Dumnezeu Insusi si date lui Moise pe Muntele Sinai si pana cand ajunge la hotarele Tarii unde curge lapte si miere, a durat 40 de ani. Dupa cele zece plagi, Faraon ii lasa pe evrei sa plece, dar se caieste si pleaca dupa ei sa-i pedepseasca insa Dumnezeu deschide apele Marii Rosii, Moise cu poporul sau reusesc sa treaca prin Mare ca pe uscat iar trupele egiptene impreuna sunt inecate. Dupa trecerea Marii Rosii Moise si Poporul ales de Dumnezeu este purtat prin desert zi si noapte, ziua aratandu-se un nor calauzitor, iar noaptea aratndu-se un sul de foc calauzitor. Poporul este hranit cu mana, bobite mici ca bobitele de coriandru si abia dupa 40 de ani, de acum fiind noua generatie, Moise ordona taierea inprejur, Dumnezeu il cheama pe Moise sa se suie pe muntele Nebo, varful Pitsga, azi in Iordania unde exita o piatra comemorativa, de unde ii arata tara unde curge lapte si miere, Jashua, nepotul lui Moise devine successor lui Moise, care moare, dar mormantul lui nu a fost gasit nici pana in ziua de azi. Moise moare la varsta de 120 de ani dupa ce a cantat ultimul sau cantec si a binecuvantat poporul evreu. De
                                                                                5
acum dupa ce poporul il boceste zile in sir, Jashua se pregateste sa treaca Iordanul, care se va deschide prin puterea lui Dumnezeu ca si Marea Rosie, iar luptatorii poporului evreu cuceresc Cannanul, prima din Tara
unde curge lapte si miere, promisa de Dumnezeu poporului evreu.Viata si activitatea  lui Moise este relatata in Religia Iudaica, in Religia Crestina, in Religia
Musulmana si Bahai. Michelangelo marele artist Italian, a inchipuit pe Moise in sculptura
lui faimoasa de la Vatican, unde se afala si chipul sculptat al Sfinei Fecioare, Pieta, avandu-l pe genunchi pe Fiul Sau Isus, mort, dupa crucificare, iata Sfanta Fecioara Maria I-si plange Fiul cu lacrimi grele. O alta sculpura a lui Moise se afla in Sala of the House of Representatives, US.
Moise se confrunta cu multe dificulti creiate de popor, la Mara unde apele erau amare, poporul carteste impotriva lui Dumnezeu, unde Moise vindeca apele care devin potabile, Moise fiind plecat pe muntele Horeb sa asculte poruncile lui Dumnezeu, Aron, fratele sau se lasa amagit de popor si accepta ca poporul sa-si faca un vitel de aur ca idol, pentru care Moise cand afla, se supara si sparge cele doua lespezi de piatra ce contineau cele zece porunci, sau Talmudul, iar Dumnezeu omoara pe cei vinovati de nesupunere.
De aici i se trage lui Moise ca Dumnezeu nu-l lasa sa intre in tara peromisa. Dumnezeu va scrie iarasi cele zece porunci, poporul evreu va ramane in pustiul Paran pentru ani multi.Poporul ales este atacat de Amaleciti dar Moise trimite pe Jashua sa conduca trupele in
lupta iar el va tine mainile ridicate pana cnd Jashua cu soldatii sai vor invinge definitiv pe Amaleciti.
Moise este si Profet si diplomat si conducator militar, sot si tata, el indeplineste functiuni multiple pentru a rasplatii onoarea pe care Dumnezeu io face de al alege ca purtator de cuvant in fata lui Faron.
Prezentare in L. romana de Constantin ( Costel ) Calin.

FAPTELE APOSTOLILOR. INALTAREA LUI ISUS :
Teofile in cea dintai carte a mea, am vorbit despre tot ce a inceput sa faca si sa invete pe oameni, de la inceput si pana in ziua in care S-a inaltat la cer, dupa ce, prin Duhul  Sfant daduse poruncile Sale Apostolilor pe care ii alesese. Dupa patima Lui li S’a infatisat viu, prin multe dovezi, aratanduli-Se deseori timp de patruzeci de zile si vorbindcu ei despre lucruri privitoare la Imparatia lui Dumnezeu. Pe cand Se afla cu ei, le-a poruncit sa nu se departeze de Ierusalim ci sa astepte acolo fagaduinta Tatalui, pe care le-a zis El, a-ti auzit-o de la Mine. Caci Ioan a botezat cu apa , dar voi, nu peste multe zile, ve-ti boteza cu Duhul Sfant. Deci Apostolii, pe cand erau stransi laolalta, L-au intrebat : Doamne in vremea aceasta ai de gand sa asezi Imparatia lui Israel ? El le-a
raspuns : nu este treaba voastra sa stiti vremurile sau soroacele : pe acestea Tatal le-a pastrat sub stapanirea Sa. Ci voi ve-ti primi o putere, cand se va pogora Duhul Sfant peste voi, si-mi ve-ti fi martori in Jerusalim, in toata Iudea, in Samaria si pana la marginile pamantului. Dupa ce a spus aceste lucruri, pe cand se uitau ei la el, S-a inaltat la cer si un nor L-a ascuns de ochii lor. Si cum stateau ei cu ochii pironiti spre cer, pe cand se suia el, iata ca li s-au aratat doi barbati imbracati in alb si au zis : Barbati Galileeni de ce stati si va uitati la cer ? Acest Isus care S-a inaltat la cer din mijlocul vostru va veni in acelas fel cum L-ati vazut mergand la cer.
INTOARCEREA APOSTOLILOR :
Atunci ei s-au intors la Ierusalim din muntele numit al Maslinilor, care este langa Jerusalim, departe cat un drum in ziua Sabatului. Cand au ajuns acasa, s-au suit in odaia de sus, unde stateau de obicei. Erau : Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon, Zilotul, si Iuda fiul lui Iacov.Toti acestia staruiau cu un cuget in rugaciune si cereri, impreuna cu femeile si cu Maria, mama lui Isus si cu fratii Lui.

ALEGEREA LUI MATIA:
In zilele acelea, Petru s-a sculat in mijlocul fratilor, numarul celor adunati laolalta era de aproape o suta douazeci si a zis : Fratilor trebuie sa se implineasca Scriptura spusa de Duhul Sfant mai inainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost calauza celor ce auprins pe Isus. El era din numarul nostru era partas al aceleias slujbe. Omul acesta a do bandit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a cazut cu capul in jos, a pleznit in doua prin mijlocsi i s-au varsat toate maruntaiele. Lucrul acesta a ajuns asa de cunoscut de toti locuitoriidin Ierusalim, incat ogorul acela a fost numit in limba lor “ Aceldama “ adica ogorul sangelui. In adevar in Cartea Psalmilor este scris: “ locuinta lui sa ramana pustie si nimeni sa locuiasca in ea “ si “ Slujba lui s-o ia altul “ Trebuie deci ca dintre cei ce ne-au insotit in toata vremea in care a trait Domnul Isus intre noi, cu
                                                                          6
incepere de la botezul lui Ioan pana in ziua cand S-a inaltat El de la noi, sa fie randuit unul care sa ne
insoteasca drept martor al al invierii Lui. Ei au pus inainte pe doi; pe Iosif , numit Barsaba, zis si Iust si pe Matia. Apoi au facut urmatoarea rugaciune : Doamne Tu care cunosti inimile tuturor oamenilor, arata-ne pe care din acesti doi l-ai ales, ca sa ia locul in slujba si apostolia aceasta, din care a cazut Iuda, ca sa mearga in locul lui. Au tras la sorti si sortul a cazut pe Matia, care a fost numarat impreuna cu cei unsprezece Apostoli.

COBORAREA SFANTULUI DUH:
In ziua Cincizecimii erau toti impreuna in acelas loc. Deodata a venit din cer un sunet ca vajiitul unui vant puternic si a umplut toata casa unde sedeau ei. Niste limbi ca de foc au fost vazute impartindu-se printre ei si s-au asezat cate una pe fiecare din ei. Si toti s-au umplut de Duh Sfant si au inceput sa vorbeasca in limbi. Se aflau atunci in Ierusalim  Iudei , oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Cand s-a auzit sunetul acela, multimea s-a adunat si a ramas incremenita : caci fiecare ii auzea vorbind in limba lui. Toti se mirau, se minunau si ziceau unii catre altii : toti acestia care vorbesc, nu sant Galileeni ? Cum dar ii auzim vorbind fiecaruia dintre noi in limba noastra in care ne-am nascut ? Parti, Mezi, Elamiti, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capodocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia, Egipt, partile Libyei, dispre Cirene, oaspeti din Roma, Iudei sau Prozeliti, Cretani si Arabi, ii auzim vorbind in limbile noastre, lucrurile minunate ale lui Dumnezeu. Toti erau uimiti, nu stiau ce sa creada si ziceau unii catre altii : ce vrea sa zica aceasta ? Dar altii i-si bateau joc si ziceau: Sunt plini de must. Atunci Petru s-a sculat in picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul, si le-a zis : Barbati Iudei si voi toti care locuiti in Ierusalim, sa stiti lucrul acesta si sa ascultati cuvintele mele. Oamenii acestia nu sant beti, cum va inchipuit voi, caci nu este decat al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel : in zilele de pe urma zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice fapturura, feciorii vostrii si fetele voastre vor prooroci, tinerii vostrii vor avea vedenii, si batranii vostrii vor visa visuri.Da, chiar si peste robii Mei si peste roabele Mele voi turna, in zilele acelea, din Duhul Meu si vor prooroci. Voi face sa se arate semne sus in cer si minuni pe pamant, sange, foc si un vartej de fum : Soarele se va preface in intuneric si luna in sange, inainte sa vina ziua Domnului, ziua aceia mare si staluctita. Atunci oricine va chema numele Domnului va fi mantuit.

CUVANTAREA LUI PETRU:
Barbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu, inaintea voastra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe care Le-a facut Dumnezeu prin El, in mijlocul vostru, dupa cum bine stiti. : pe Omul acesta, dat in mainile voastre, dupa sfatul hotarat si dupa stiinta mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ati rastignit si L-ati omorat prin mana celor faradelege. Dar Dumnezeu L-a inviat , deslegandu-I legaturile mortii, pentru ca nu era cu putinta sa fie tinut de ele. Caci David zice despre El : eu aveam totdeauna pe Domnul inaintea mea, pentru ca El este la dreapta mea, ca sa nu ma clatin. De aceia mi se bucura inima si mi se veseleste limba: chiar si trupul mi se va odihni in nadejde: caci nu-mi vei lasa sufletul in locuinta mortilor si nu vei ingadui ca Sfantul Tau sa vada putrezirea. Mi-ai facut cunoscut caile vietii si ma vei umple de bucurie cu starea Ta de fata. Cat despre Patriarhul David, sa-mi fie ingaduit fratilor, sa va spun fara sfiala, ca a murit si a fost ingropat, iar mormantul lui este in mijlocul nostru pana in ziua de azi. Fiindca David era prooroc si stia ca Dumnezeu ii fagaduise cu juramant ca va ridica pe unul din urmasii sai pe scaunul lui de domnie, despre invierea lui Hristos a proorocit si a vorbit el, cand a zis ca sufletul lui nu va fi lasat in locuinta mortilor, iar trupul lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a inviat pe acest Isus si noi toti santem martori ai Lui. Si acum, o data ce S-a inaltat prin dreapta lui Dumnezeu si a primit de la Tatal fagaduinta Duhului Sfant, a turnat ce vedeti si auziti. Caci David nu s-a suit in ceruri, ci el zice: Sezi la dreapta Mea, pana ce voi pune pe vrajmasii tai sub picioarele Tale. Sa stie bine dar, toata casa lui Israel, ca Dumnezeu a facut Domn si Hristos, pe acest Isus, pe care La-ti rastignit voi.

CEI  DINTAI CRESTINI :
Dupa ce au auzit aceste cuvinte, ei au ramas strapunsi in inima si au zis lui Petru si celorlalti Apostoli: Fratilor ce sa facem ? Pocaiti-va le-a zis Petru si fiecare din voi sa fie botezat in numele lui Isus Cristos, spre iertarea pacatelor voastre: apoi veti primi darul Sfantului Duh. Caci fagaduinta aceasta este pentru voi, pentru copii vostrii si pentru toti cei ce sunt departe acum, in oricat de mare numar ii va chema Domnul Dumnezeul nostru. Si cu multe alte cuvine marturisea, ii indemna si zicea: Mintui-va in mijlocul acestui neam ticalos. Cei ce au primit propovaduirea lui, au fost botezati: si in ziua aceia la numarul ucenicilor s-au adaugat aproape trei mii de suflete. Ei staruiau in in invatatura Apostolilor, in legatura frateasca, in
                                                                               7
frangerea painii si in rugaciuni. Fiecare era plin de frica si prin Apostoli se faceau multe minuni si semne. Toti cei ce credeau, erau impreuna la un loc si aveau toate de obste, isi vindeau ogoarele si averile si banii
imparteau intre toti, dupa nevoile fiecaruia. Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu, in fiecare zi frangeau painea acasa si luau hrana cu bucurie si curatie de inima. Ei laudau  pe Dumnezeu si erau placuti in inaintea intregului norod. Si Domnul adauga in fiecare zila numarul lor pe cei ce erau mantuiti.

VIDECAREA OLOGULUI DIN NASTERE :
Petru si Ioan se suiau impreuna la Templu, la ceasul rugaciunii, era ceasul al noulea. Acolo era un om olog din nastere, care era dus si pus in toate zilele in poarta Templului, numita “ Frumoasa” ca sa ceara de mila de la cei ce intrau in Templu. Omul acesta cand a vazut pe Petru si pe Ioan ca voiau sa intre in templu, le-a cerut milostenie. Petru ca si Ioan s-a uitat tinta la el si ia zis : “ Uita-te la noi “ Si el se uita la ei cu luare aminte si asteapta sa capete ceva de la ei. Atunci Petru i-a zis: argint si aur n-am dar ce am i-ti dau : In numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoala-te si umbla. La apucat de mana dreapta si l-a ridicat in sus, Indata i s-au intarit talpile si gleznele, dintr-o saritura a fost in picioare si a inceput sa umble. A intrat cu ei in Templu, umbland sarind si laudand pe Dumnezeu. Il cunosteau ca era cel ce sedea la poarta Frumoasa a Templului ca sa eara de pomana si s-au umplu de uimire si de mirare pentru cele ce i se intamplasera.
Fiindca el se tinea de Petru si de Ioan , tot norodul mirat a alergat la ei in pridvorul zis a lui Solomon.

CUVANTAREA LUI PETRU CATRE NOROD :
Petru cand a vazut lucrul acesta, a luat cuvantul si a zis norodului : Barbati Israeliti, pentru ce va mirati de lucrul acesta? De ce va uitati cu ochii tinta la noi, ca si cum prin puterea noastra sau prin cucernicia noastra am fi facut pe omul acesta sa umble ? Dumnezeul lui Avram, Isaac si Iacov, Dumnezeul parintilor nostril a proslavit pe Robul Sau Isus, pe care voi L-ati dat in mana lui Pilat si va-ti lepadat de El inaintea lui macar
ca el era de parere sa-i dea drumul. Voi v-ati lepadat de Cel Sfant si neprihanit si ati cerut sa vi se daruiasca un ucigas. Ati omorat pe Domnul vietii, pe care Dumnezeu L-a inviat din morti, noi suntem martorii Lui.
Prin credinta in Numele lui Isus a intarit Numele Lui pe omul acesta pe care il vedeti si il cunoasteti credinta in El a dat omului acestuia o tamaduire deplina cum vedeti cu totii. Si acum fratilor stiu ca din nestiinta ati facut asa ca si mai marii vostrii. Dar Dumnezeu a implinit asfel ce vestise mai inainte prin gura tuturor proorocilor Lui ca adica Hristosul  Sau va patimi. Pocaiti-va dar si intoarceti-va la Dumnezeu, pentru ca sa vi se stearga pacatele, ca sa vina de la Domnul vremurile de inviorare si sa trimeata pe Cel ce a fost randuit mai dinainte pentru voi : pe Isus Cristos, pe care cerul trebuie sa-L primeasca pana la vremile asezarii din nou al tuturor lucrurilor : despre aceste vremi a vorbit Dumnezeu, prin gura tuturor Sfintilor Sai prooroci din vechime. In adevar Moise a zis parintilor nostrii: Domnul Dumnezeul vostru, va va ridica dintre fratii vostrii un prooroc ca mine: pe El sa-L ascultati in tot ce va spune. Deasemenea toti proorocii, de la Samuel si ceilalti, care au urmat dupa el si au vestit zilele acestea.
Voi sunteti fii proorocilor si al legamantului pe care L-a facut Dumnezeu cu parintii vostrii, cand a zis lui Avraam: Toate neamurile pamantului vor fi binecuvantate in samanta ta. Dumnezeu dupa ce a ridicat pe Robul Sau Isus, L-a trimis mai intai voua ca sa va binecuvanteze, intorcand pe fiecare din voi de la faradelegile sale.
PETRU SI IOAN LA SINEDRIU :
Pe cand Petru si Ioan vorbeau norodului, au venit la ei pe neasteptate preotii, capitanul Templului si saducheii, foarte necajiti ca invatau pe norod si vesteau in Isus invierea mortii. Au pus mainile pe ei si iau aruncat in temnita pana a doua zi caci se inserase, insa multi din cei ce auzisera cuvantarea au crezut si numarul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape de cinci mii. A doua zi mai marii norodului, batranii si carturarii, s-au adunat impreuna la Ierusalim, cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru si toti cei
ce se trageau din neamul marilor preoti. Au pus pe Petru si Ioan in mijlocul lor si i-au intrebat: cu ce putere sau in numele cui a-ti facut voi lucrea acesta ? Atunci Petru plin de Duhul Sfant le-a zis: mai mari ai norodului si batrani ai lui Israel! Fiindca suntem trasi astazi la raspundere pentru o facere de bine, facuta unui om bolnav si santem intrebati cum a fost vindecat, s-o stiti toti si s-o stie tot norodul lui Israel! Omul acesta se infatisaza inaintea voastra pe deplin sanatos in numele lui Isus Cristos din Nazaret, pe care voi
L-ati rastignit, dar pe care Dumnezeu L-a inviat din morti. El este piatra lepadata de voi zidarii, care a ajuns sa fie pusa in capul unghiului. In nimeni altul nu este mantuire : caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenillor, in care trebuie sa fim mantuiti. Cand au vazut ei indrazneala lui Petru si a lui Ioan, s-au mirat
                                                                           8.
intrucat erau oameni necarturari si de rand si au priceput ca fusesera cu Isus. Dar fiindca vedeau langa ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic impotriva. Le-au poruncit doar sa iasa afara din sobor, s-au sfatuit intre ei si au zis: ce vom face oamenilor acestora ? Caci este stiut de toti locuitorii Ierusalimului ca prin ei s-a facut o minune vadita pe care nu o putem tagadui. Dar ca sa nu se lateasca vestea aceasta mai departe in norod, sa-i amenintam si sa le poruncim ca de acum imcolo sa nu mai vorbeasca nimanui in Numele acesta. Si dupa ce i-au chemat le-au poruncit sa nu mai vorbeasca cu nici un chip, nici sa-i mai invete pe oameni in numele lui Isus. Drept raspuns, Petru si Ioan le-au zis : judecati si voi singuri daca este drept in inaintea lui Dumnezeu sa ascultam mai mult de voi de cat de Dumnezeu, caci noi nu putem sa nu vorbim dupa ce am vazut si am auzit. I-au amenitat din nou si I-au lasat sa plece, caci nu stiau cum sa-i pedepseasca din pricina norodului, fiindca toti slaveau pe Dumnezeu pentru cele intamplate. Caci omul cu care se facuse aceasta minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani.

PETRU SI IOAN LA AI LOR :
Dupa ce li s-a dat drumul ei s-au dus la ai lor si le-au istorist tot ce le spusese preotii cei mai de seama si batranii. Cand au auzit ei aceste lucruri, si-au ridicat glasul toti impreuna catre Dumnezeu si au zis “ Stapane Doamne care ai facut Cerul si Pamantul, Marea si tot ce este in ele ! Tu ai zis prin Duhul Sfant, prin gura parintelui nostru David, robul tau, pentru ce se intarata neamurile si pentru ce cugeta noroadele lucruri desarte ? Imparatii pamantului s-au rasculat si Domnitorii s-au unit impotriva Domnului si impotriva Unsului Sau. In adevar impotriva Robului tau celui Sfant, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au insotit in cetatea aceasta Irod si Pilat din Pont cu neamurile si cu noroadele lui Israel ca sa faca tot ce hotarase mai dinainte mana Ta si sfatul Tau. Si acum Doamne uita-te la amenintarile lor, da putere robilor Tai sa vesteasca Cuvantul Tau cu toata indrazneala si intinde-ti mana ca sa se faca tamaduiri, minuni si semne, prin numele Robului tau Cel Sfant, Isus. Dupa ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunati, toti s-au umplut de Duhul Sfant si vesteau cuvantul lui Dumnezeu cu indrazneala.

UNIREA SI DRAGOSTEA CREDINCIOSILOR :
Multimea celor ce crezusera era o inima si un suflet. Nici unul nu zicea ca averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obste. Apostolii marturiseau cu multa putere despre invierea Domnului Isus. Si un mare har era peste toti. Caci nu era nici unul printre ei care sa duca lipsa : toti cei ce aveau ogoare si case, le vindeau, aduceau pretul lucrurilor vandute si-l puneau la picioarele Apostolilor: apoi se impartea fiecaruia dupa
cum avea nevoie. Iosif, numit de Apostoli si Barnaba, adica in talmacire, fiul mangaierii, un Levit , de neam din Cipru, a vandut un ogor, pe care il avea, a adus banii si i-a pus la picioarele Apostolilor.

ANANIA SI SAFIRA :
Dar un om numit Anania, a vandut o mosioara, cu nevasta-sa Safira si a oprit o parte
din pret cu stirea nevestei lui, apoi a adus partea cealalta si a pus-o la picioarele Apostolilor. Petru i-a zis : Anania, pentru ce ti-a umplut Satana inima ca sa minti pe Duhul Sfant si sa ascunzi o parte din pretul mosioariei ? Daca nu o vindeai, nu ramaneaea a ta ? Si dupa ce ai vandut-o nu puteai sa faci ce vrei cu pretul ei ? Cum s-a putut aste un astfel de gand in inima ta ? N-ai mintit pe oameni ci pe Dumnezeu. Anania
cand a auzit cuvintele acestea a cazut jos si si-a dat sufletul. O mare frica a apucat pe toti cei ce ascultau aceste lucruri. Flacaii s-au sculat l-au invelit, l-au scos afara si l-au ingropat. Cam dupa trei ceasuri, a intrat si nevasta-sa fara sa stie ce se intamplase. Petru i-a zis : spune-mi cu cat a-ti vandut mosioara ? Da a raspuns ea, cu atata. Atunci Petru i-a zis : Cum de va-ti inteles intre voi sa ispiti pe Duhul Domnului ? Iata picioarele celor ce l-au ingropat pe barbatul tau, sant la usa si te vor lua si pe tine. Ea a cazut indata la picioarele lui si si-a dat sufletul. Cand au intrat flacaii, au gasit-o moarta, au scos-o afara si au ingropat-o
langa barbatul ei. O mare frica a cuprins toata adunarea si pe toti cei ce au auzit aceste lucruri.

IZBANDA APOSTOLILOR :
Prin mainile Apostolilor se faceau multe semne si minuni in norod. Toti stateau impreuna in pridvorul lui Solomon si nici unul din ceilalti nu cuteza sa se lipeasca de ei dar norodul ii lauda in gura mare. Numarul celor ce credau in Domnul, barbati si femei se marea tot mai mult. Pana acolo ca scoteau pe bolnavi chiar pe ulite si ii puneau pe paturi si pe asternuturi, pentru ca, atunci cand va trece Petru, macar umbra lui sa treaca peste vreunul din ei. Multimea de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetatile vecine si aducea pe cei bolnavi si pe cei chinuiti de duhuri necurate si toti se vindecau.

                                                                                            9
APOSTOLII INCHISI SI IZBAVITI :                        
Insa marele preot si toti cei ce erau impreuna cu el, adica partida Saducheilor, s-au sculat plini de pizma, au
pus mana pe Apostoli si i-au aruncat in temnita de obste. Dar un inger al Domnului a deschis portile temnitei, noaptea, I-a scos afara si le-a zis. Duceti-va , stati in Templu si vestiti norodului toate cerintele vietii acesteia. Cand au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis de dimineata in Templu si au inceput sa invete pe norod. Marele preot si cei ce erau cu el, au venit pe neasteptate, au adunat soborul si pe toata batranimea fiilor lui Israel si au trimis la temnita sa aduca pe Apostoli. Aprozii la venirea lor nu i-au gasit in temnita . S-au intors si au spus astfel: Temnita am gasit-o incuiata cu toata grija si pe pazitori stand in picioare la usi, dar cand am deschis nu am gasit pe nimeni inauntru. Cand a auzit aceste vorbe, capitanul Templului, si preotii cei mai de seama au rams inmarmuriti si nu stiau ce sa creada despre Apostoli si despre urmarile acestei intamplari. Cineva a venit si le-a spus : Iata ca Apostolii pe care i-ati bagat in temnita, stau inTemplu si invata pe norod. Atunci capitanul Templului a plecat cu aprozii si iau adus, dar nu cu sila, caci se temeau sa nu fie ucisi cu pietre de norod.
Dupa ce i-au adus i-au pus inaintea soborului si marele preot i-a intrebat astfel : Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul sa nu invatati pe norod in “ Numele “ acesta ? Si voi iata ca a-ti umplut Ierusalimul cu invatatura voastra si cautati sa aruncati asupra noastra sangele acelui om. Petru si Apostolii ceilalti drept raspuns, i-au zis; Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu de cat de oameni !
Dumnezeul parintilor nostrii a inviat pe Isus pe care voi l-ati omorat, atarnandu-l pe lemn. Pe acest Isus, Dumnezeu l-a inaltat cu puterea Lui si L-a facut Domn si Mantuitor ca sa dea lui Israel pocainta si iertarea pacatelor. Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca si Duhul Sfant, pe care L-a dat Dumnezeu, celor ce asculta de El.

APOSTOLILOR LI SE DA DRUMUL :
Cand au auzit ei aceste vorbe, ii taia la inima si s-au sfatuit sa-i omoare. Dar un Fariseu, numit Gamaliel, un invatator al Legii, pretuit de tot norodul, s-a sculat in picioare in sobor si a poruncit sa scoata putin afara pe Apostoli. Apoi le-a zis : Barbati Israeliti luati seama bine ce aveti de gand sa faceti oamenilor acestora. Caci nu de mult s-a ivit Teuda care zicea ca el este ceva, si la care s-au alipit aproape patru sute de barbati, el a fost omorat si toti cei ce il urmasera, au fost rispipiti si nimiciti. Dupa el s-a ivit Iuda Galileanul, pe vremea inscrierii si a tras mult norod de partea lui : a pierit si el si toti care il urmasera, au fost risipiti. Si acum eu va spun : Nu mai necajiti pe oamenii acestia si lasatii in pace. Daca incercarea aceasta este de la oameni se va nimicii : dar daca este de la Dumnezeu, n-o ve-ti putea nimici. Sa nu va pomeniti ca luptati impotriva lui
Dumnezeu. Ei au ascultat de el si dupa ce au chemat pe Apostoli, au pus sa-i bata cu nuiele, i-au
oprit sa vorbeasca in numele Lui Isus si le-au dat drumul. Ei au plecat din fata soborului si s-au bucurat ca au fost invredniciti sa fie batjocoriti, pentru numele Lui. In fiecare zi la Templu si acasa, nu incetau sa invete pe oameni si sa vesteasca Evangelia lui Isus Cristos.

CEI SAPTE DIACONI:
In zilele acelea cand s-a inmultit numarul ucenicilor, Evreii care vorbeau greceste, carteau impotriva Evreilor, pentru ca vaduvele lor erau trecute cu vederea la imparteala ajutoarelor de toate zilelele. Cei doisprezece au adunat multimea uncenicilor si au zis : Nu este potrivit pentru noi sa lasam cuvantul lui Dumnezeu si sa slujim la mese. Deaceia fratilor alegeti dintre voi sapte barbati vorbiti de bine, plini de Duhul Sfant si intelepciune, pe care ii vom pune in slujba aceasta. Iar noi vom starui necurmat in
rugaciune si in propavaduirea Cuvantului. Vorbirea aceasta a placut intregii adunari. Au ales pe Stefan, barbat plin de credinta si de Duhul Sfant, pe Filip si pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena si pe Nicolae, un prozelit din Antiohia. I-au adus inaintea Apostolilor, care dupa ce s-au rugat, si-au pus mainile peste ei.

STEFAN INVINUIT DE HULA :
Cuvantul lui Dumnezeu se raspandea tot mai mult, numarul ucenicilor se inmultea mult la Ierusalim si o mare multime de preoti veneau la credinta. Stefan era plin de har si de putere si facea minuni si semne mari in norod. Unii din sinagoga, numiti a izbavitilor, a cirinenilor si a alexandrinilor inpreuna cu niste Iudei din Cilicia si din Asia, au inceput o cearta de vorbe cu Stefan, dar nu puteau sa stea impotriva intelepciunii si Duhului cu care vorbea el. Atunci au pus la cale, pe niste oameni sa zica : Noi l-am auzit rostind cuvinte de hula impotriva lui Moise si impotriva lui Dumnezeu. Au intaratat norodul, pe batrani si pe carturari, au navalit asupra lui, au pus mana pe el si l-au dus la Sobor. Au scos niste martori mincinosi care au zis: Omul
                                                                                10
acesta nu inceteaza sa spuna cuvinte de hula impotriva acestui lacas sfant si impotriva Legii. In adevar l-am
auzit zicand ca acestIsus din Nazaret va darama locasul acestsa si va schema obiceiurile pe care ni le-a dat
Moise. Toti cei ce sedeau in Sobor, s-au uitat tinta la Stefan si fata lui li s-a aratat ca o fata de inger.

CUVANTAREA DE APARARE A LUI STEFAN :
Marele preot a zis : asa stau lucrurile ? Stefan a raspuns : Fratilor si parintilor ascultati, Dumnezeul slavei S-a aratat Parintelui nostru Avraam, cand era in Mesopotamia, inainte ca sa se aseze in Haran. Si i-a zis : iesi din Tara ta si din familia ta si du-te in Tara pe care ti-o voi arata. El a iesit atunci din tara Haldeilor si s-a asezat in Haran. De acolo dupa moartea tatalui sau, Dumnezeu l-a stramutat in Tara aceasta in care locuiti voi acum. Din Tara aceia nu ia dat nimic in stapanire, nici macar o palma de loc ci i-a fagaduit ca i-o va da in stapanire lui si semintiei lui dupa el, macar ca nu avea nici un copil. Dumnezeu i-a spus ca samanta lui va locui intr-o tara straina, va fi robita si va fi chinuita pentru sute de ani. Dar neamul, caruia ii vor fi robi il voi judeca Eu, a zis Dumnezeu. “ Dupa care, vor iesi si-mi vor sluji in locul acesta “. Apoi i-a dat legamantul taierii impejur : si astfel Avraam, cand a nascut pe Isaac, l-a taiat imprejur in ziua a opta, Isac a nascut si a taiat imprejur pe Iacov si Iacov pe cei doisprezece patriarhi. Iar patriarhii care il pizmuiau pe Iosif l-au vandut, ca sa fie dus in Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el si l-a izbavit din toate necazurile lui, ia dat intelepciune si trecere in fata lui Faraon, imparatul Egiptului, care l-a pus dregator peste Egipt si peste toata casa lui. A venit o foamete in tot Egiptul si Canaanul. Nevoia era mare si parintii nostrii nu gaseau merinde. Iacov a auzit ca in Egipt era grau si a trimis pe parintii nostri intiasi data acolo. Si cand au venit a doua oara, Iosif a fost cunoscut de fratii sai si Faraon a aflat din ce neam era Iosif. Apoi Iosif a trimis sa cheme pe tatal sau Iacov si pe toata familia lui, saptezeci si cinci de suflete, Iacov s-a coborat in Egipt unde a murit el si parintii nostrii. Si au fost stramutati la Sihem si pusi in mormantul pe care il cumparase Avraam cu o suma de bani, de la fii lui Emor in Sihem. Se apropia vremea cand trebuia sa se implineasca fagaduinta, pe care o facuse Dumnezeu lui Avram,. Norodul a crescut si s-a inmultit in Egipt, pana cand s-a ridicat un alt Imparat, care nu cunostea pe Iosif. Imparatul acesta a uneltit impotriva neamului nostru si a chinuit pe parintii nostrii, pana acolo ca sa-si lepede pruncii, ca sa nu traiasca.

VREMEA LUI MOISE :
Pe vremea aceia s-a nascut Moise, care era frumos inaintea lui Dumnezeu. El a fost hranit trei luni la casa tatalui sau si cand a fost lepadat, l-a luat fiica lui Faraon si l-a crescut ca pe copilul ei. Moise a invatat toata intelepciunea Egiptenilor si era puternic in cuvinte si in fapte. El avea patruzeci de ani, cand i-a venit in inima dorinta sa cerceteze pe fratii sai, pe fii lui Israel. A vazut pe unul din ei, suferind nedreptate, i-a luat apararea, a razbunat pe cel asuprit si a omorat pe Egiptean. Credea ca fratii lui vor pricepe ca Dumnezeu, prin mana lui le va da izbavirea, dar nu au priceput. A doua zi cand se bateau ei, Moise a venit in mijlocul lor si i-a indemnat la pace. Oamenilor a zisel, voi sunte-ti frati, de ce va nedreptati-ti unii pe altul ? Dar cel ce nedreptatea pe aproapele sau,  l-a imbrancit si i-a zis: Cine te-a pus pe tine stapanitor si judecator peste noi ? Vrei sa ma omori si pe mine, cum ai omorat ieri pe Egiptean ? La auzul acestor vorbe, Moise a fugit si s-a dus de a locuit ca strain in pamantul Madian, unde a nascut doi fii. Peste patruzeci de ani, i s-a aratat un Inger in pustia muntelui Sinai, in para focului unui rug. Moise cand l-a vazut s-a mirat de aratarea aceasta si pe cand se apropia sa vada ce este, a auzit glasul Domnului, care i-a zis : Eu sunt Dumnezeul parintilor tai, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov, iar Moise tremurand n-a indraznit sa se uite. Domnul i-a zis: Scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care stai, este un loc sfant. Am vazut suferinta, poporului meu, care este in Egipt, le-am auzit gemetele si M-am pogorat sa-i izbavesc. Acum du-te si te voi trimite in Egipt. Pe acest Moise, de care se lepadase ei cand au zis: cine te-a pus pe
tine stapanitor si judecator ? Dumnezeu l-a trimis ca stapanitor si isbavitor, cu ajutorul Ingerului care i se aratase in rug. El i-a scos din Egipt si a facut minuni si semne la Marea Rosie si in pustie patruzeci de ani. Acest Moise a zis fiilor lui Israel : Domnul, Dumnezeul vostru va va ridica dintre fratii vostrii un Prooroc ca mine : de El sa ascultati ! El este acela care in adunarea Israelitilor din pustie, cu Ingerul care i-a vorbit
pe muntele Sinai si cu parintii vostrii au primit cuvine vii, ca sa ni le dea noua. Parintii vostrii n-au vrut sa le asculte, ci le-au nesocotit: si in inimile lor s-au intors in Egipt si au zis lui Aron: Fa-ne niste Dumnezei care sa mearga inaintea noastra: caci acest Moise care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim ce s-a facut. Si in  zilele acelea, au facut un vitel, au adus jertfa idolului si s-au bucurat de lucrul mainilor lor. Atunci Dumnezeu S-a intors de la ei, I-a dat sa se inchine ostirii cerului, dupa cum este scris in cartea proorocilor : Mi-ati adus voi vite injunghiate si jertfe, timp de patruzeci de ani in pustie, casa a lui Israel ? A-ti purtat
                                                                          11
cortul lui Moloh si chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ati facut, ca sa va inchinati lor.
De aceia va voi stramuta dincolo de Babilon. Parintii vostrii aveau in pustie cortul intalnirii, asa cum il
randuise Celce a spus Lui Moise sa-l faca dupa chipul pe care il vazuse. Si parintii vostrii l-au adus la randul lor, sub povatuirea lui Iosua, cand au intrat in tara  stapanita de Neamurile, pe care Dumnezeu Le-a izgonit dinaintea parintilor vostrii si a ramas acolo, pana in zilelele lui David. David a capatat mila inaintea lui Dumnezu si a cerut sa ridice o locuinta pentru Dumnezeul lui Iacov. Si Solomon a fost acel acare i-a
zidit o casa. Dar Cel Prea Inalt nu locuieste in lacasuri facute de maini omenesti cum zice Proorocul: Cerul este scaunul Meu de Domnie si pamantul este asternutul picioarelor Mele. Ce fel de casa I-mi ve-ti zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihna?

UCIDEREA LUI STEFAN CU PIETRE:
Oameni tari la cerbice, netaiati imprejurcu cu inma si cu urechile! Voi totdeauna va impotriviti Duhului Sfant. Cum au facut parintii vostrii, asa face-ti si voi. Pe care din Prooroci nu iau prigonit parintii vostrii? Au omorat pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihanit, pe care l-ati vandut acum si l-ati omorat, voi care a-ti primit Legea o data prin ingeri si nu a-ti pazit-o. Cand au auzit ei aceste vorbe, ii taia la inima si scrasneau din dinti impotriva lui. Dar Stefan plin de Duhul Sfant si-a pironit ochii spre cer, a vazut slava lui Dumnezeu si pe Isus stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu si a zis: Iata vad cerurile deschise si pe Fiul omului, stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu. Ei au inceput atunci sa ragneasca, si-au astupat urechile s-au napusit toti intrun gand asupra lui. L-au tarat afara din cetate si l-au ucis cu pietre. Martorii si-au pus hainele la picioarele unu tanar, numit Saul. Si aruncau cu pietre in Stefan, care se ruga si zicea : Doamne Isuse, primeste duhul meu. Apoi a ingenunchiat si a strigat cu glas tare: Doamne nu le tine in seama pacatul acesta! Si dupa aceia a adormit.

PRIGONIREA CRESTINILOR :
Saul se invoise la uciderea lui Stefan, In ziua aceia s-a pornit o mare prigonire impotriva bisericii din Ierusalim. Si toti, afara de Apostoli, s-au imprastiat prin partile Iudeii si Samariei. Niste oameni tematori de Dumnezeu, au ingropat pe Stefan si l-au jelit cu mare tanguire. Saul de partea lui facea prapad in biserica, intra in case, lua cu sila pe  barbati si femei si ii arunca in temnita. Cei ce se imprastiase mergeau din loc in loc si propovaduiau Cuvantul. Filip s-a coborat in cetatea Samariei si l-a propavaduit pe Hristos. Noroadele luau aminte cu un gand in cele spuse de Filip, cand au auzit si au vazut semnele pe care le facea. Caci din multi indraciti ieseau duhuri necurate si scoteau mari tipete, multi slabanogi si schiopi erau tamaduiti. Si a fost o mare bucurie incetatea aceasta. In cetate era un om numit Simon, care zicea ca este un om insemnat,
el vrajea si punea in uimire pe poporul Samariei. Toti de la mic la mare il ascultau cu luare aminte si ziceau: Aceasta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeste mare. Il ascultau cu luare aminte, pentru ca multa verme il uimise in vrajitoriile lui. Dar cand au crezut pe Filip care prpovaduia Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu si a numelui lui Isus Cristos, au fost botezati atat barbati cat si femei. Chiar Simon a crezut, iar dupa ce a fost botezat, nu se mai despartea de Filip si privea cu uimire minunile si semnele pe care le facea.

PETRU SI IOAN IN SAMARIA :
Apostolii care erau in Ierusalim, cand au auzit ca Samaria a primit Cuvantul lui Dumnezeu au trimis la ei pe Petru si pe Ioan. Acestia au venit la Samariteni si s-au rugat pentru ei ca sa primeasca Duhul Sfant caci nu se pogorase inca peste nici unul din ei ci fusese numai botezati in numele Domnului Isus. Atunci Petru si Ioan au pus mainile peste ei si aceia au primit Duhul Sfant. Cand a vazut Simon ca Duhul Sfant era dat prin punere mainilor, le-a dat bani si le-a zis: Dati-mi si mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine i-mi voi pune mainile, sa primeasca Duhul Sfant. Dar Petru i-a zis: Banii tai sa piara impreuna cu tine, pentru ca ai crezut ca darul lui Dumnezeu s-ar putea capata cu bani ! Tu n-ai parte, nici sort in toata treaba aceasta, caci inima ta nu este curata inaintea lui Dumnezeu. Pocaieste-te dar de aceasta rautate a ta si roaga-te Domnului sa-ti ierte gandul acesta al inimii tale daca este cu putinta : Caci vad ca esti plin de fiere amara si in lanturile faradelegii. Simon a raspuns : Rugati-va voi pentru mine, ca sa nu mi se intample nimic din ce a-ti zis. Dupa ce au marturisit despre Cuvantul Domnului si dupa l-au propavaduit, Petru si Ioan s-au intors la Jerusalem,
vestind Evanghelia in multe sate de ale Samaritenilor.

FILIP SI FAMENUL ETIOPIAN :
Un inger al Domnuluia vorbit lui Filip si i-a zis; scoala-te si du-te spre miaza zi, pe drumul care coboara spre Ierusalim la Gaza si este pustiu. Filip s-a sculat si a plecat. Si iata ca un Etiopian, un Famen cu mare
                                                                        12   

putere la Imparateasa Candice a Etiopienilor si ingrijitorul tuturor visteriilor ei, venit la Ierusalim sa se inchine, se intorcea de acolo si sedea in carul lui si citea pe proorocul Isaia. Duhul I-a zis lui Filip : Du-te si
ajunge carul acesta. Filip a alergat si a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis : intelegi tu ce citesti ? Famenul a raspuns : Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva ? Si a rugat pe Filip sa se suie in car si sa seada impreuna cu el. Locul din Scriptura, pe care il citea era acesta : El a fost dus ca o oaie la taiere: si ca un miel fara glas inaintea celui ce-l tunde, asa nu si-a deschis gura. In smerenia Lui, judecata i-a fost luata. Si cine va zugravi pe cei din timpul Lui ? Caci viata i-a fost luata.de pe pamant. Famenul a zis lui Filip: Rogu-te despre cine vorbeste Proorocul astfel ? Despre sine sau despre vreun altul ? Atunci Filip a luat cuvantul, a inceput de la Scriptura aceasta si I-a propavaduit despre Isus. Pe cand i-si urmau ei drumul, au dat peste o apa, si Famenul a zis: Uite apa, ce ma impiedica sa fiu botezat ? Filip a zis : Daca crezi din toata inima, se poate. Famenul a zis; Cred ca Isus Cristos, este Fiul lui Dumnezeu. A poruncit sa stea carul, s-au coborat amandoi in apa, Duhul Domnului a rapit pe Filip si Famenul nu l-a mai vazut. In timp ce Famenul i-si vedea de drum plin de bucurie, Filip se afla la Azot, de unde s-a dus pana la Cezarea, si propavaduia Evanghelia in toate cetatile prin care trecea.

INTOARCEREA LUI SAUL:
Dar Saul sufla inca amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot si i-a cerut scrisori catre sinagogile din Damasc, ca, daca va gasi pe unii umbland pe Calea credintei, atat barbati cat si femei, sa-i aduca legati la Ierusalim. Pe drum, cand s-a apropiat de Damasc, de indata a stralucit o lumina din cer in jurul lui. El a cazut la pamant si a auzit un glas care-i zicea : Saule, Saule, pentru ce ma
prigonesti ? Cine esti Tu, Doamne ? A raspuns el. Si Domnul a zis : Eu sant Isus, pe care-L prigonesti. Ti-ar fi greu sa arunci inapoi cu piciorul intrun tepus. Tremurand si plin de frica, el a zis : Doamne ce vrei sa fac? Scoala-te ia zis Domnul, intra in cetate si ti se va spune ce trebuie sa faci. oamenii care il insoteu, au ramas incremeniti : auzeau in adevar glasul, dar nu vedeau pe nimeni. Saul s-a sculat de la pamant si macar ca ochii ii erau deschisi, nu vedea nimic. L-au luat de maini si l-au dus la Damasc. Trei zile, n-a vazut si n-a mancat, nici n-a baut.nimic. In Damasc era un ucenic, numit Anania. Domnul I-a zis intro vedenie: Anania! Iata-ma Doamne, a raspuns el. Si Domnul I-a zis: Scoala-te, du-te pe ulita care se chiama “ Dreapta “ si cauta in casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Caci iata el se roaga si a vazut in vedenie pe un om numit Anania, intrand la el si punandu-si mainile peste el, ca sa-si capete iarasi vedera. Doamne, a raspuns Anania, am auzit de la multi despre toate relele, pe care le-a facut omul acesta Sfintilor Tai din Ierusalim, ba si aici are puteri din partea preotilor celor mai de seama ca sa lege pe toti, care chiama numele Tau. Dar Domnul I-a zis: Du-te caci el este un vas, pe care l-am ales ca sa duca Numele Meu inaintea Imparatilor si
inaintea fiilor lui Israel si ii voi arata tot ce trebuie sa sufere pentru numele Meu. Anania a plecat si dupa ce a intrat in casa, a pus mainile peste Saul si a zis: Frate Saule, Domnul Isus care ti Sa aratat pe drumul pe care veneai, ma trimis sa capeti vederea si sa te umpli de Duhul Sfant. Chiar in clipa aceia au cazut de pe ochii lui un fel de solzi si el si-a capatat iarasi vederea. Apoi s-a sculat si a fost botezat. Dupa ce a mancat, a
prins iarasi putere. Saul a ramas cateva zile cu ucenicii care erau in Damasc. Si indata a inceput sa propavaduiasca in sinagogi ca Isus este Fiul lui Dumnezeu. Toti cei ce-l ascultau, ramaneau uimiti si ziceau: Nu este el acela care facea prapad in Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta ? Si n-a venit el aici ca sa-i duca legati inaintea preotilor celor mai de seama ? Totusi Saul se intarea din ce in ce mai mult si facea de rusine pe iudeii care locuiau in Damasc, dovedind ca Isus este Cristosul.

IUDEII CAUTA SA OMOARE PE SAUL :
Dupa catva timp Iudeii s-au sfatuit sa-l omoare si uneltirea lor a ajuns la stiinta lui Saul. Portile erau pazite zi si noapte ca sa-l omoare. Dar intr-o noapte, ucenicii l-au luat si l-au l-au coborat prin zid dandu-l jos intr-o cojnita. Cand a ajuns in Ierusalim, Saul a cautat sa se lipeasca de ucenici, dar toti se temeau de el caci nu puteau sa creada ca este ucenic. Atuunci Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la Aposoli si le-a istorisit cum pe
drum, Saul vazuse pe Domnul, care I-a vorbit si cum in Damasc propavaduind cu indrazneala, in numele lui Isus. De atunci se ducea si venea impreuna cu ei la Ierusalimsi propavaduia cu indrazneala in Numele Domnului. Vorbea si se intreba si cu Evreii care vorbeau greceste, dar ei cautau sa-l omoare. Cand au aflat fratii de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea si l-au pornit la Tars.

VINDECAREA LUI ENEA :
Biserica se bucura de pace in toata Iudea, Galilea, si Samaria, se intarea sufleteste si umbla in frica
                                                                               13
Domnului. Si cu ajutorul Duhului Sfant se inmultea. Pe cand cerceta Petrupe toti Sfintii, s-a coborat si la cei ce locuiau in Lida. Aolo a gasit un om, anume Enea, care zacea de opt ani, olog in pat. Enea i-a zis Petru :
Isus Cristos te vindeca. Scoala-tesi fa-ti patul Si Enea s-a sculat indata. Toti locuitorii din Lida si din Sarona, l-au vazut si s-au intors la Domnul.

INVIEREA TABITEI :
In Iope era o ucenita numita Tabita, nume care in talmacire se zice Dorca. Ea facea o seama de fapte bune si milostenii. In vremea aceia s-a imbolnavit si a murit. Dupa ce au scaldat-o au pus-o intr-o odaie de sus. Fiindca Lida este aproape de Iope, ucenicii cand au auzit ca Petru este acolo, au trimis doi oameni la el sa-l roage: Nu pregeta sa vii pana la noi. Petru s-a sculat si a plecat impreuna cu ei. Cand a sosit, l-au dus in odaia de sus, Toate vaduvele l-au inconjurat plangand si i-au aratat hainele si camasile pe care le facea Dorca pana cand era cu ele. Petru a scos pe toata lumea afara, a ingenuchiat si s-a rugat, apoi s-a intors spre trup si a zis: Tabita scoala-te. Ea a deschis ochii si cand avazut pe Petru a stat in capul oaselor. El i-a dat mana si a ridicat-o in sus. A chemat indata pe sfinti si pe vaduve si le-a pus-o inainte vie. Minunea aceasta a fost consocuta in toata cetatea Iope si multi au crezut in Domnul. Petru a ramas multe zile in Iope, la un
tabacar, numit Simon.

SUTASUL CORNELIU :
In Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutas din ceata de ostasi numita Italiana. Omul acesta era cucernic si temator de Dumnezeu, impreuna cu toata casa lui. El facea multe milostenii norodului si se ruga intotdeauna la Dumnezeu. Pe la ceasul al noulea din zi a vazut lamurit intr-o vedenie pe un inger a lui Dumnezeu ca a intrat la el si i-a zis : Cornelie ! Corneliu s-a uitat tinta la el s-a infricosat si a raspuns : Ce este Doamne ? Si ingerul i-a zis : Rugaciunile si milosteniile tale s-au suit inaintea lui Dumnezeu si El si-a adus aminte de ele. Trimite acum niste oameni la Iope si chiama pe Simon, zis si Petru, el gazduieste la un om, numit Simon, tabacarul, a carui casa este langa mare : acela i-ti va spune ce trebuie sa faci. Cand a plecat ingerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat doua din slugile sale si un ostas cucernic, din aceia
care ii slujeau in tot tinpul si dupa ce le-a istorisit totul i-a trimis la Iope.

CORNELIU INTORS LA DUMNEZEU :
A doua zi cand erau pe drum si se apropiau de cetate, Petru s-a suit sa se roage pe acoperisul casei, pe la ceasul al saselea. L-a ajuns foamea si a vrut sa manance. Pe cand ii pregateau mancarea, a cazut intr-o rapire sufleteasca, a vazut cerul deschis si un vas ca o fata de masa mare, legat cu cele patru colturi coborandu-se si slobozindu-se in jos pe pamant. In ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare si si taratoare de pe pamant si pasarile cerului. Si un glas i-a zis : Petre scoala-te, taie si mananca. Nicidecum Doamne, a raspuns Petru caci niciodata n-am mancat ceva spurcat sau necurat. Si glasul i-a zis iarasi: Ce a curatit Dumnezeu sa nu numesti spurcat. Lucrul acesta s-a facut de trei ori si indat adupa aceia vasul a fost ridicat iarasi la cer. Pe cand Petru nu stia ce sa creada despre intelesul vedeniei, pe care o avuse-se, iata ca
oamenii trimisi de Corneliu, intreband de casa lui Simon au stat la poarta si au intrebat cu glas tare daca Simon, zis si Petru, gazdueste acolo. Si pe cand se gandea Petru la vedenia aceia, Duhul I-a zis, iata ca te cauta trei oameni : scoala-te pogoara-te si du-te cu ei fara sovaire, caci Eu I-am trimis. Petru deci s-a coborat si a zis oamenilor acelora: Eu sunt acela pe care il cautati, ce pricina va aduce ? Ei au raspuns; Sutasul Corneliu, om drept si temator de Dumnezeu si vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost instiintat de Dumnezeu, printr-un Inger sfant, sa te cheme in casa lui si sa auda cuvintele pe care i le vei spune. Petru
deci i-a chemat inauntru si i-a gazduit. A doua zi s-au sculat si a plecat cu ei. L-au insotit si cativa frati din Iope. In cealalta zi au ajuns la Cezarea, Corneliu ii astepta cu rudele si prietenii de aproape, pe care ii chemase. Cand era sa intre Petru, Corneliu care ii iesise inainte, s-a aruncat la picioarele lui si i s-a inchinat. Dar Petru l-a ridicat si a zis : Scoala-te si eu sunt om. Si vorbind cu el a intrat in casa si a gasit adunati pe
multi. Si le-a zis el, ca nu este ingaduit unui Iudeu sa se insoteasca impreuna cu unul de alt neam, sau sa vina la el: Dar Dumnezeu mi-a aratat sa nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat. Deaceia am venit fara cartire cand m-ati chemat : Va intreb dar, cu ce gand a-ti trimis dupa mine ? Corneliu a raspuns, acum patru zile, chiar in clipa aceasta, ma rugam in casa mea la ceasul al noulea : Si iata ca a stat in fata mea un om cu o haina stralucitoare si a zis: Cornelie rugaciunea ta a fost ascultata si Dumnezeu si-a adus aminte de milosteniile tale. Trimite dar la Iope si cheama pe Simon, zis si Petru, : El gazdudeste in casa lui Simon Tabacarul, langa Mare. Cand va veni, el i-ti va vorbi. Am trimis indata la tine si bine ai facut ca ai venit.
                                                                            14
Acum dar toti santem acum inaintea lui Dumnezeu, ca sa ascultam tot ce ti-a poruncit Domnul sa ne spui.
Atunci Petru a inceput sa vorbeasca si a zis : In adevar vad ca Dumnezeu nu este partinitor ci ca in orice
neam cine se teme de El si lucreaza cu neprihanire, este primit de El.el a trimis Cuvantul sau, fiilor lui Israel si le-a vestit Evanghelia prin Isus Hristos care este Domnul tuturor. Sti-ti vorba facuta prin toata Iudea, incepand din Galilea, in urma botezului, propavaduit de Ioan. Cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti cei erau apasati de diavolul, caci Dumnezeu era cu El. Noi suntem martori a tot ce a facut El in tara Iudeilor, si in Ierusalim. Ei L-au omorat, atarnandu-L pe cruce. Dar Dumnezeu L-a inviat a treia zi dupa inviere sa Se arate, nu la tot norodul, ci noua Martorilor alesi mai dinainte de Dumnezeu, noua care am mancat si am baut impreuna cu el dupa ce a inviat din morti. Isus ne-a poruncit sa propavaduim norodului si sa maturisim ca El a fost randuit de Dumnezeu Judecatorul celor vii si al celor morti. Toti Proorocii marturisesc despre El ca oricine crede in El, sa capete prin Numele Lui, iertarea pacatelor. Pe cand rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorat Duhul Sfant peste toti cei ce ascultau Cuvantul. Toti credinciosii taiati imprejur, care venise cu Petru, au ramas uimiti cand au vazut ca darul Duhului Sfant S-a varsat si peste Neamuri. Caci ii auzeau vorbind in limbi si marind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis : Se poate opri apa sa nu fie botezati acestia,
care au primit Duhul Sfant ca si noi ? Si a poruncit sa fie botezati in numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat sa mai ramana cateva zile la ei.

PETRU ISI INDREPTATESTE  PURTAREA :
Apostolii si Fratii, care erau in Iudea, au auzit ca si Neamurile au primit Cuvantul lui Dumnezeu.si cand s-a suit Petru la Ierusalim, il mustrau cei taiati imprejur si ziceau: ai intrat in casa la niste oameni netaiati imprejur si ai mancat cu ei. Petru a inceput sa le spuna pe rand cele intamplate. El a zis : Eram in cetatea Iope si pe cand ma rugam, am cazut intr-o rapire sufleteasca si am avut o vedenie: Un vas ca o fata de masa mare, legata la cele patru colturi, se cobora din cer si a venit pana la mine. Cand m-am uitat la ea, am vazut dobitoacele cu patru picioare de pe pamant, fiarele, taratoarele si pasarile cerului. Si am auzit un glas, care mi-a zis: Petre scoala-te, taie si mananca. Dar eu am raspuns: Nicidecum Doamne, caci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vre-o data in gura mea. Si glasul mi-a zis a doua oara din cer : Ce a curatit Dumnezeu, sa nu numesti spurcat. Lucrul acesta s-a facut de trei ori, apoi toate au fost ridicate iarasi in cer. Si iata ca in data, trei oameni trimisi din Cezarea, la mine, au stat in fata casei in care eram. Duhul mi-a spus sa plec cu ei, fara sa fac vre-o deosebire. Acesti sase frati m-au insotit si ei si am intrat in casa omului. El ne-a istorisit cum a vazut in casa lui un inger stand inaintea lui si zicandu-i : Trimite la Iope si chiama pe Simon, zis si Petru., care v-a spune ce se cuvine, prin care vei fi mantuit tu si toata casa ta. Si cum am inceput sa
vorbesc, Duhul Sfant S-a coborat peste ei, ca si peste noi la inceput. Si mi-am adus aminte de vorba Domnului cum a zis : Ioan a botezat cu apa, dar voi ve-ti fi botezati cu Duhul Sfant. Deci daca Dumnezeu le-a dat acelasi dar, ca si noua, care am crezut in Domnul Isus Hristos, cine eram eu sa ma impotrivesc lui Dumnezeu. Dupa ce au auzit aceste lucruri s-au potolit, au slavit pe Dumnezeu, si au zis: Dumnezeu a dat deci si neamurilor pocainta, ca sa aiba viata.

BARNABA SI  SAUL LA ANTIOHIA :
Ce se imprastiase din pricina prigonirii intamplate cu prilejul lui Stefan, au ajuns pana in Fenicia in Cipru si in Antiohia si propavaduiau cuvantul numai Iudeilor. Totusi printre ei au fost cativa oameni din Cipru si din Cirena, care au venit in Antiohia, au vorbit si grecilor si le-au propavaduit Evanghelia Domnului Isus. Mana Domnului era cu ei si un mare numar de oameni au crezut si s-au intors la Domnul. Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim si au trimis pe Barnaba pana in Antiohia. Cand a ajuns el si a vazut harul lui Dumnezeu s-a bucurat si i-a indemnat pe toti sa ramana cu inima hotarata alipiti de Domnul. Caci Barnaba era un om de bine plin de Duhul Sfant si de credinta. Si destul de mult norod s-a adaos la Domnul. Barnaba s-a dus apoi la Tars ca sa caute pe Saul : Si cand l-a gasit, l-a adus la Antiohia. Un an intreg au luat parte la adunarile Bisericii si au invatat pe multi oameni. Pentru intaia data ucenicilor li s-a dat numele de crestini in Antiohia.

O FOAMETE PROOROCITA DE AGAB :
In vremea aceia s-au coborat niste prooroci din Ierusalim la Antiohia. Unul din ei, numit Agab, s-a sculat si a vestit prin Duhul ca va fi o foamete mare in toata lumea. Si a si fost in adevar, in zilele Imparatului Claudiu. Ucenicii au hotarat sa trimeata fiecare dupa puterea lui, un ajutor fratilor care locuiau in Iudea, cei
                                                                           15
ce au si facut, si au trimis acest ajutor la prezbiteri prin mana lui Barnaba si a lui Saul.

PETRU IZBAVIT DIN TEMNITA: Cam pe aceiasi vreme, Imparatul Irod, a pus mana pe unii din Biserica, pentru ca sa-i chinuiasca si a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. Cand au vazut ca lucrul acesta place iudeilor, au mai pus mana si pe Petru. Erau zilele praznicului azimilor. Dupa ce l-au prins si l-au bagat in temnita , l-au pus sub paza a patru cete de cate patru ostasi, cu gand ca dupa Paste, sa-l scoata inaintea norodului. Deci Petru era pazit in temnita si Biserica nu inceta sa inalte rugaciuni pentru el. In noaptea zilei cand avea de gand Irod sa-l infatise-ze la judecata, Petru dormea intre doi ostasi, legat de maini cu doua lanturi si niste pazitori pazeau temnita la usa. Si iata un Inger al Domnului a stat langa el pe neasteptate si o lumina a stralucit in temnita. Ingerul a desteptat pe Petru, lovindu-l in coasta si i-a zis: Scoala-te iute! Lanturile i-au cazut jos pe pamant. Apoi Ingerul i-a zis: Incinge-te si leaga-ti incaltamintele si el a facut asa. Ingerul i-a mai zis: imbraca-te in haina si vin-o dupa mine. Petru a iesit afara si a mers dupa el, fara sa stie daca ce facea ingerul, este adevarat. I se parea ca are o vedenie. Dupa ce au trecut de straja a intaia si a doua, au ajuns la poarta de fier, care da in cetate si ea li s-a deschis singura. : Au iesit si au trecut intr-o ulita . Indata Ingerul a plecat de langa el. Cand si-a venit Petru in fire, a zis: Acum vad cu adevarat ca Domnul a trimis pe Ingerul Sau si m-a scapat din mana lui Irod si de la tot ce astepta poporul Iudeu. Dupa ce si-a dat bine seama de cele intamplate, s-a indreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis si Marcu, unde erau adunati multi laolalta si se rugau. A batut la usa care dadea in pridvor si o slujnica numita Roda, a venit sa vada cine era. A cunoscut glasul lui Petru si de bucurie, in loc sa deschida a alergat inauntru ca sa dea de veste, ca Petru sta inaintea portii.
Esti nebuna, i-au zis ei. Dar ea staruia si spunea ca el este. Ei dimpotriva, ziceau, este Ingerul lui. Petru inca batea mereu, au deschis si au ramas incremeniti cand l-au vazut. Petru l-ea facut semn cu mana sa taca si le-a istorisit cum il scose-se Domnul din temnita si a zis : Spune-ti lucrul acesta lui Iacov si fratilor. Apoi a iesit si s-a dus in alt loc. Cand s-a facut ziua, otasii au fost intr-o mare fierbere ca sa stie ce s-a facut cu
Petru. Irod dupa ce l-a cautat in toate partile si nu l-a aflat, a luat la cercetare pe pazitori si a poruncit sa-i omoare. In urma, Petru, s-a coborat din Iudea la Cezarea, ca sa ramana acolo.

MOARTEA LUI  IROD :
Irod era foarte maniat pe cei din Tir si Sidon. Dar acestia au venit toti intr-un gand la el si dupa ce au castigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a Imparatului, au cerut pace pentru ca Tara lor se hranea din tara Imparatului. Intr-o zi  anumita Irod s-a imbracat cu hainele lui imparatesti, a sezut pe scaunul lui imparatesc si le vorbea. Norodul a strigat : glas de Dumnezeu nu, de om. Indata l-a lovit un inger al Domnului, pentru ca nu daduse slava lui Dumnezeu. Si a murit mancat de viermi. Insa Cuvantul Lui Dumnezeu se raspandea tot mai mult si numarul ucenicilor se marea. Barnaba si Saul, dupa ce si-au implinit insarcinarea, s-au intors din Ierusalim, luand cu ei pe Ioan, zis si Marcu.

BARNABA SI  SAUL. ELIMA :
In Biserica din Antiohia erau niste prooroci si invatatori: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen care fuse-se crescut impreuna cu carmuitorul Irod si Saul. Pe cand slujeau Domnului si posteau, Duhul Sfant a zis : Puneniti-mi de o parte pe Barnaba si pe Saul pentru lucrarea la care I-am chemat. Atunci dupa ce au postit si s-au rugat, si-au pus mainile peste ei si i-au lasat sa plece. Barnaba si Saul, trimisi de
Duhul Sfant, s-au coborat la Selucia si de acolo au plecat cu corabia la Cipru. Ajunsi la Salamina, au vestit Cuvantul lui Dumnezeu in sinagogile Iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan. Dupa ce au strabatut toata insula pana la Pafos, au intalnit un vrajitor, prooroc mincinos, cu numele de Bar-Isus, care era cu dregatorul Sergius Paulus, un om intelept. Acesta.din urma a chemat pe Barnaba si pe Saul si si-a aratat dorinta sa auda cuvantul lui Dumnezeu. Dar Elima, vrajitorul, ca asa se talcuieste numele lui, le statea impotriva
si cauta sa-l abata pe dregator de la credinta. Atunci Saul, care se mai numeste si Pavel, fiind plin de Duhul Sfant, s-a uitat tinta la el si a zis : Om plin de toata viclenia si de toata rautatea, fiul dracului, vrajmas al oricarei neprihaniri, nu mai incetezi sa strambi caile Domnului ? Acum iata ca mana Domnului este impotriva ta : vei fi orb si nu vei mai vedea soarele pana la o vreme. Indata a cazut peste el o ceata si intuneric si cauta bajbaind niste oameni care sa-l duca de mana. Atunci dregatorul, cand a vazut ce se
intamplase, a crezut si ramas uimit de invatatura Domnului.
PAVEL IN PERGA SI IN ANTIOHIA PSIDIEI :
NOTA : M-AM OPRIT AICI FIINDCA IN BIBILA, IN LIMBA ROMANA DE PE INTERNET
PUTE-TI GASI FAPTELE APOSTOLILOR. IN NUMELE TATALUI SI AL FIULUI SI AL
                                                                                        16
SAFANTULI DUH, AMIN !
Legile date de Dumnezeu pentru cresterea omului, sau cele 7 legi date. Prima lege a fost data in Rai Protoparintilor nostrii Adam si Eva. A doua lege a fost data omenirii, prin Noe. A treia prin Avraam.
A patra prin Moise, in Sinai. A cincea prin Prooroci.
A sasea prin Ioan, inainte-Mergatorul si Botezatorul Domnului, Toate acestea n-au putut
calauzi omenirea, pana la statura de barbat desavarsit.
A saptea lege este Legea Harului, Legea Dumnezeiestii Evanghelii, care calauzeste
omenirea drept la Dumnezeu. pentru curatirea, luminarea, sfintirea, in Dumnezeirea si
redobandirea statornicei fericiri vremelnica si vesnica.
Extras din Biblie de catre Constantin ( Costel ) Calin.
Cartea Miracolelor, Vechiul Testament :
Geneza “Beresit” a fost scrisa de Moise si face parte din Pentateucul lui Moise. Aici  gasim Protoistoria Omeniri cu acele evenimente de seama, respectiv : Creatia, Caderea, Potopul, Criza de la Babel. Cei patru Patriarhi alesi de Dumnezeu : Avraam, Isaac, Icov, Iosif. Exodus ( Iesirea ) : scris de Moise probabil intre anii 1445 - 1440 IH. in care se descrie eliberarea evreilor din domnia Egipteana ca o implinire a promisiunii facute in Geneza. Leviticul : Cod de prevederi legale si rituale dedicat Levitilor, prin care Dumnezeu arata
Israelului cum sa traiasca in sfintenie, iar Israelul urma sa fie instrumentul prin care sa fie realizat planul de mantuire pentru toate celelalte neamuri. Numeri ( In pustie ) : sa facut prin voia lui Dumnezeu, la o luna si jumatate de la cladirea cortului, pentru a determina capacitatea militara a natiunii, si pentru scopuri
administrative si economice. Deuteronomul ( A doua lege ) : de fapt nu este a doua lege ci numai repetarea legilor inaintea noii generatii de evrei nascuti in pustie si aflati acum in pragul intrarii in Canaan, denumita de Evrei Tora. Miracolele au existat dinaintea intregii omeniri si au fost facute prin puterea lui
Dumnezeu. Primele miracole cunoscute de noi, crestinii sunt :
- rugul aprins care nu se mistuie si din care Dumnezeu I-a vorbit lui Moise.
- toiagul lui Moise se preface in sarpe in fata lui Faraon si inghite toti serpii vrajitorilor.
Cele zece urgii date de Dumnezeu Egiptenilor pentru neascultare :
- prefacerea apelor raului in sange, prin atingerea cu toiagul lui Moise,
- broastele,
- paduchii,
- musca caineasca,
- ciuma vitelor,
- varsatul negru,
- piatra si focul,
- lacustele,
- intuneric de trei zile,
- toti intii nascuti dintre copii vor murii.
- deschiderea Marii Rosi in fata poporului evreu ca sa poata trece in partea cealalta si
inchiderea Marii Rosii asupra armatei egiptene, inecand si cai si calareti.
- prepelitele si mana cereasca.
- infrangerea lui Amalec de catre Iosua cu soldatii sai prin ridicarea bratelor lui Moise
spre cer.
- cele 10 porunci au fost rostite de Dumnezeu pe muntele Sinai. Dumnezeu I-a spus lui
Moise : Eu I-ti voi da niste table de piatra cu legea si poruncile pe care Le-am scris
- pentru invatatura poporului. Dumnezeu I-a dat lui Moise cele doua table de piatra scrise
cu degetul lui Dumnezeu in prezenta lui Moise.
- stalpul de nor si stalpul de foc cu care Dumnezeu a calauzit poporul evreu in pustiu,
40 de ani.
- scoaterea apei din stanca in pustiu pentru poprul evreu si vite prin atingere cu toiagul
lui Moise si cu voia lui Dumnezeu.
- serpii infocati cu care Dumnezeu a pedepsit pe necredinciosi si pe cei care au cartit
impotriva lui Moise si Aaron.
- Balaam binecuvanteaza in loc sa blesteme la cererea Imparatului Balac, fiind indemnat
de Dumnezeu.
                                                                      17
Cele 10 porunci au fost rostite si scrise pe table din piatra, de Insusi Dumnezeu pentru a doua oara.
Moise era in varsta de 120 de ani cind a murit in tara Moabului, dupa porunca lui Dumnezeu. Domnul L-a ingropat in vale, fata in fata cu Bet Peor. Nimeni nu i-a cunoscut mormantul lui Moise pana in ziua de azi.
Iosua, successor lui Moise :
- Iordanul i-si desface apele in fata chivotului lui Dumnezeu in momentul intrarii preotilor in apa si tot poporul trece prin albia raului ca pe uscat. Miracol asemanator desfacerii Marii Rosii la trecerea poporului lui Moise.
- Samson se naste prin voia lui Dumnezeu si face minuni, omorand leul, apoi omorand 1000 de Filisteni cu o falca de magar. Dalila il tradeaza prin dezvaluirea secretului lui Samson, Filistenii il prind, ii scot ochii si il tin ostatec pentru un timp, dupa care Samson darama Templul Filistenilor peste capeteniile lor si moare impreuna cu ei.
- David si Goliat. Uriasul Goliat era practic invincibil si se gasea in tabara Filistenilor. David era un simplu ciobanas trimis de Tatal lui cu daruri de mancare la fratii lui mai mari care erau soldati in tabara Israelitilor si erau in lupta cu Filisteni care avandu-l pe Goliat cu ei, ii ingrozeau de spaima pe Israeliti. David vazand toate acestea, se adreseaza Imparatului, Saul, rugandu-l sa-i dea voie sa se lupte cu Goliat.Obtinand permisiunea se indreapta curajios catre tabara Filistina si il infrunta pe Goliat, omorandu-l pe acesta cu o piatra tisnita din prastia lui care l-a lovit pe Goliat in frunte si l-a omorat pe loc.
Proorocul Ilie :
- la porunca lui Dumnezeu, Ilie a plecat la paraul Cherit in fata Iordanului si a fost hranit de corbi care iau adus paine si carne si dimineata si seara si a baut apa din parau.
- tot la porunca lui Dumnezeu Ilie a plecat la vaduva din Sarepta Sidonului, o femeie vaduva, Ilie a gasit-o la poarta cetatii strangand lemne. Ilie vazand-o ia cerut apa, apoi paine. Ea a raspuns ca se va intoarce la Ilie dupa ce va pregatii de mancare din tot ce mai avea in camara, apoi a zis ca urma sa moara de foame, faina si uleiul pe care le mai avea fiind ultimile. Ilie i-a raspuns ca mai intii sa-i faca lui o turta apoi sa faca si pentru ea si pentru fiul ei. Nu te teme ia zis Ilie ca undelemnul si faina din oala nu se vor termina, asa cum am spus Domnul. Asa s-a si intamplat, femeia putea sa pregateasca in fiecare zi atat pentru Ilie cat si pentru ea si fiul ei turte, iar faina si uleiul nu se terminau.
- invierea fiului vaduvei din Sarepta : fiul vaduvei s-a imbolnavit si a murit iar vaduva i-a zis lui Ilie: ce am eu cu tine, omul lui Dumnezu, ai venit aici doar ca sa-i amintesti lui Dumnezeu despre nelegiuirea mea si sa-mi omori astfel fiul. Ilie s-a rugat la Dumnezeu iar fiul vaduvei a inviat.
- Ilie si prorocii lui Baal : Ilie a adus doi junci la templul lui Baal si a zis proorocilor : Alegeti-va un junc din cei doi, pregatiti-l voi intai , chemati numele Dumnezeului vostru, dar sa nu pune-ti foc. Ei au inceput sa se roage, zicand Baal auzi-ne, desi s-au rugat pana la la jertfa de seara, dar nu s-a intimplat nimic. Ilie a zidit un altar nou cu 12 pietre dupa numarul semintiilor lui Israel, a taiat juncul in bucati, a taiat lemnele a asezandu-le ca pentru foc, a pus carnea deasupra lor, a cerut patru vedre de apa si le-a turnat peste lemne apoi a cerut sa le mai ude iarasi si iarasi. In clipa cind se aducea jertfa de seara, proorocul Ilie s- rugat la Dumnezeu sa aprinda lemnele si a cazut foc din cer care a aprins lemnele ude mistuind arderea de tot. Poporul vazand acest miracol a cazut cu fata la pamant iar Ilie le-a zis pune-ti mana pe proorocii lui Baal, Ilie i-a dus la paraul Cheson si i-a injunghiat.
- Ploaia : Ilie a zis lui Ahab : Suie-te de mananca si bea caci se aude vuiet de ploaie. Ilie s-a rugat la Dumnezeu sa dea ploaie. Ahab a zis Izabelei tot ce a facut Ilie si fiind amenintat de Izabela, Ilie a fugit la Beer Seba, a lasat slujitorul acolo s-a dus in pustie drum de o zi, a sezut sub un ienuper si dorea sa moara zicand : Destul, Doamne Ia-mi sufletul ca nu sunt mai bun decat parintii mei. A adrormit sub ienuper si iata ca , l-a atins un inger si I-a zis : Scoala-te si mananca. La capataiul lui era o turta coapta pe niste pietre incalzite si un ulcior cu apa. A mancat si a baut si a adormit din nou. Ingerul iarasi l-a atins si a zis : Scola-te si mananca, fiindca drumul pe care il ai de facut este prea lung pentru tine. El s-a sculat si a mancat si a baut si cu puterea pe care i-a dat-o mancarea si apa a mers 40 de zile pina la Horeb, muntele lui Dumnezeu.
Acolo, Ilie a intrat intr-o pestera si a ramas in ea peste noapte. Cuvantul Domnului I-a vorbit astfel : Ce faci tu aici Ilie ? El a raspuns : Am fost plin de ravna, pentru Domnul, Dumnezeul ostirilor, caci copii lui Israel au parasit legamantul tau, si au daramat altarele Tale si au ucis cu sabia pe proorocii Tai, am ramas numai eu singur si cauta sa-mi ia viata. Domnul I-a zis: Iesi si stai pe munte inaintea Domnului si iata ca Domnul a
trecut pe linga pestera iar inaintea Domnului a trecut un vant tare si puternic care despica muntii si sfarama stancile. Domnul nu era in vantul acela. Dupa vant, a venit un cutremur de pamant, Domnul nu era in
                                                                               18
cutremurul de pamant. Dupa cutremurul de pamant a venit un foc : Domnul nu era in focul acela. Dupa foc,
a venit un susur bland si subtire. Cand l-a auzit Ilie si-a acoperit fata cu mantaua, a iesit si a stat la gura pesterii. Un glas i-a vorbit, zicand : ce faci tu aici Ilie ? El a raspuns ca si in pestera vede pacatele savarsite de copii lui Israel. Dumnezeu I-a zis : Du-te, intorce-te pe drumul tau prin pustie pina la Damasc si cand vei ajunge, sa ungi pe Hazael ca Imparat al Siriei. Sa ungi si pe Iehu, fiul lui Nimsi ca Imparat al lui Israel si sa ungi pe Elisei fiul lui Safat din Abel Mehola, ca Prooroc in locul tau.. Si se va intampla ca cel ce scapa de sabia lui Hazael il va omori Iehu , iar cel ce scapa de sabia lui Iehu il ava omori Elisei. Dar voi lasa in Israel sapte mii de barbati si anume pe toti cei ce nu si-au plecat genunchii inaintea lui Ball si a caror gura, nu l-au sarutat.
- Ilie a plecat de pe muntele Horeb si a gasit pe Elisei, fiul lui Safat, arand. Inaintea lui erau douasprezece perechi de boi si el era cu a douasprezecea. Ilie s-a apropiat de el si a aruncat mantaua peste el. Elisei a parasit boii, a alergat dupa Ilie si a zis : lasa-ma sa-i sarut pe tatal meu si pe mama mea si te voi urma. Ilie
I-a raspuns: du-te si apoi intoarce-te, dar gandeste-te la ce ti-am facut. Dupa ce s-a departat de Ilie, s-a intors si a luat o pereche de boi pe care i-a adus jertfa, cu uneltele boilor, le-a fiert carnea si a dat-o oamenilor sa o manance, apoi s-a sculat a urmat pe Ilie si a fost in slujba lui. Inaltarea lui Ilie la cer : Cand a voit Domnul sa ridice pe Ilie la cer intr-un vartej de vant, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei. Ilie a zis lui Elisei : Ramai aici te rog, caci Domnul ma trimite pana la Betel. Elisei a raspuns : Viu este Domnul si viu este sufletul tau ca nu te voi parasi si s-a coborat la Betel. Fii proorocilor care erau la Betel, au iesit la Elisei si i-au zis : Stii ca Domnul rapeste astazi pe stapanul tau, deasupra capului tau ? Si el a raspuns: Stiu si eu dar tace-ti. Ilie ia zis : Elisei, ramai aici ca Domnul ma trimite la Ierihon. El a raspuns : Viu este
Domnul si viu este sufletul tau ca nu te voi parasi. Si au ajuns la Ierihon. Fii proorocilor care erau la Ierihon s-au apropiat de Elisei si i-au zis : Stii ca Domnul rapeste azi pe stapanul tau deasupra capului tau, dar el a raspuns : Stiu si eu dar tace-ti. Ilie i-a zis ramai aici te rog caci Domnul ma trimite la Iordan : El a raspuns viu este Domnul si viu este sufletul tau ca nu te voi parasi. Si amandoi si-au vazut de drum. Cincizeci de insi dintre fii proorocilor au sosit si s-au oprit la o departare oarecare in fata lor, iar ei amandoi s-au oprit pe malul Iordanului. Atunci Ilie si-a luat mantaua, a facut -o sul, a lovit cu ea apele, care s-au despartit dintr-o parte si in’tralta si au trecut amandoi pe uscat.
Dupa ce au trecut, Ilie i-a zis lui Elisei: Cere ce vrei sa-ti fac, inainte ca sa fiu rapit de la tine. Elisei a raspuns : Te rog sa vina peste mine o indoita masura din duhul tau. Ilie a zis : greu lucru ceri. Dar daca ma vei vedea cand voi fi rapit de la tine, asa ti se va intampla; daca nu , nu ti se va intampla asa.
Pe cand mergeau ei vorbind, iata ca un car de foc si niste cai de foc iau desartit pe unulde altul si Ilie s-a inaltat la cer intr-un vartej de vant. Elisei se uita si striga: Parinte, Parinte ! Carul lui Israel si calarimea lui ! Si nu l-a mai vazut . Apucandu-si hainele le-a sfasiat in doua bucati. Si a ridicat manataua careia ii dadu-se drumul Ilie. Apoi s-a intors si s-a oprit pe malul Iordanului : a luat mantaua careia ii daduse drumul Ilie, a lovit apele cu ea si a zis : unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie ? Si a lovit apele care s-au despartit intr-o parte si in alta si Elisei a trecut ca pe uscat. Fii proorocilor care erau in fata Ierihonului, cand l-au vazut au zis: duhul lui Ilie a venit peste Elisei si i-au iesit inainte si s-au inchinat pana la pamant in fata lui.
- vindecarea apelor de la Ierihon : Elisei a vindecat apele din Ierihon, care erau rele iar Tara era stearpa.
A cerut un blid nou si cu sare in el, s-a dus la izvorul apelor si a aruncat sare in el si a zis: Asa vorbeste Domnul : Vindec apele acestea si nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpiciune.
- inmultirea untdelemnului : o femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei :Robul tau, barbatul meu a murit si stii ca robul tau se temea de Domnul si cel ce l-a imprumutat a venit sa ia cei doi copii ai mei si sa-i faca robi.
Elisei I-a zis : ce pot sa fac pentru tine ? Spune-mi ce ai acasa ? Ea a raspuns : Roaba ta nu are acasa de cat un vas cu untdelemn. Si el a zis : Du-te de cere vase de afara de la toti vecinii, vase goale si nu cere putine.
Cind te vei intoarce, inchide usa dupa tine si dupa copii tai : toarna din undelemn in toate vasele si pune de o parte pe cele pline. Atunci ea a plecat de la el. A inchis usa dupa ea si dupa copii ei : ei ii apropiau vasele si ea turna din untdelemn in ele. Cand s-au umplut vasele, ea a zis fiului sau : mai da-mi un vas. El a rasuns nu mai este nici un vas si nu a mai curs untdelemn. Ea s-a dus si a spus Omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Si el a zis; du-te de vinde untdelemnul si plateste-ti datoria iar cu ce va ramanea vei trai tu si fii tai.
- fiul Sunamitei : Elisei trecand prin Sunem a fost chemat la masa de o femeie bogata
care nu avea copii.
Sunamita a rugat pe sotul ei sa amenajeze o camera speciala pentru Omul lui  Dumnezeu care de cate ori trecea prin Sunem cina si se odihnea in acea camera oferita cu atata generozitate de Sunamita.
                                                                     19
Dupa mai multe vizite Elisei a trimis pe slujitorul sau Ghehazi sa o intrebe pe femeie cum ar putea sa-si arate recunostinta fata de ea. Femeia a raspuns ca are de toate dar Elisei stiind ca ea nu avea copii, iar sotul ei era batran, a trimis pe Ghenazi sa o cheme si ea a venit la usa. Elisei i-a zis : la anul pe vremea aceasta vei tine in brate un fiu. Si ea a zis nu domnul meu, Omul lui Dumnezu, nu amagi pe roaba ta.Femeia a ramas insarcinata si a nascut un fiu chiar pe vremea aceia, in anul urmator, cum ii spuse-se Elisei. Copilul a crescut, si intr-o zi ducandu-se pe la tatal sau la seceratori, a zis tatalui sau : capul meu, capul meu, tatal a zis slujitorului sau : Du-l la mama-sa. Copilul a stat pe genunchii mamei pana la amiaza apoi a murit. Ea s-a suit, laculcat in patul omului lui Dumnezeu si a rugat pe sotul ei sa trimita un slujitor si o magarita zicand : vreau sa ma duc in graba dupa Elisei. Femeia a ajuns la Elisei pe muntele Carmel, Omul lui Dumnezu a vazut-o si a zis slujitorului sau, Ghenazi, iat-o pe Sunamita aceia. Acum alearga inaintea ei si spune-i : esti bine ? barbatul tau si copilul tau sunt bine ? Ea a raspuns “ Bine “ si cum a ajuns la Omul lui Dumnezeu pe munte i-a imbratisat picioarele, Ghehazi s-a apropiat sa o dea inapoi, dar Omul lui Dumnezeu a zis : Las-o
ca este tare amarata si Domnul mi-a ascuns lucrul acesta si nu mi l-a facut cunoscut. Atunci ea a zis : am cerut eu oare domnului meu un fiu ? N-am zis eu nu ma amagi ? Elisei a zis lui Ghehazi: Incinge-te, ia toiagul meu in mana si pleaca. Daca vei intalni pe cineva sa nu-l intrebi de sanatate si daca te va intreba cineva de sanatate sa nu raspunzi. Sa pui toiagul meu pe fata copilului. Femeia Sunamita nu a vrut sa plece
inapoi singura si Elisei a trebuit sa o urmeze. Ghenazi a pus toiagul pe fata copilului dar
nu a reusit sa-l aduca la viata. Elisei a gasit copilul mort pe patul lui, s-a rugat lui Dumnezeu si a pus gura lui pe gura copilului, ochii lui pe ochii copilului dar nu a reusit sa-l aduca la viata. A mai incercat inca o data si a reusit sa aduca copilul la viata dupa care, a trimis pe Ghenazi sa o cheme pe Sunamita si ia zis ia-ti fiul.
- moartea in oala : Elisei s-a intors la Ghilgal unde bantuia foametea si pe cand fii proorocilor sedeau inaintea lui, a zis slujitorului sau : Pune oala acea mare si fierbe o ciorba pentru fii proorocilor. Unul din ei a iesit pe camp sa culeaga verdeturi si a gasit vita salbatica si a cules din ea curcubete salbatice pana si-a umplut haina. Cand s-a intors le-a tait in bucati, in oala de ciorba caci nu le cunoastea. Au dat oamenilor acelorasa manance dar cum au mancat din ciorba au strigat : Omul lui Dumnezeu, moartea
este in oala si nu au put sa manance. Elisei a zis : luati faina, a aruncat faina in oala si a zis : da oamenilor acestora sa manance si nu mai era nimic vatamator in oala.
 - cele douazeci de paini de orz : A venit un om din Baal Salisha si a adus paine, din cele dintai roade, omului lui Dumnezeu. Elisei a zis : Da oamenilor acestora sa manance. Slujitorul sau a raspuns : Cum pot sa dau din ele la o suta de insi ? Dar Elisei a zis : Da oamenilor sa manance : caci asa vorbeste Domnul : vor manca si va mai ramanea. Asa s-a si intamplat.
- Naaman vindecat de lepra : Naaman capetenia ostirii Imparatului Siriei, avea trecere inaintea stapanului sau si mare vaza. Caci prin el ii salavase Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare si viteaz era lepros. Si Sirienii iesisera in cete la o lupta si adusesera roaba, o fetita din tara lui Israel. Ea era in slujba nevestei lui Naaman. Si ea a zis stapanei sale : Oh daca domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar
tamadui de lepra lui. Naaman sa invoit de la imparat sa meraga in Samaria, plecind a luat cu el zece  talanti de argint, sase mii de siclii de aur, si zece haine de schimb. A dus Imparatului lui Israel o scrisoare din partea Imparatului Siriei prin care, glasuia asa : I-ti trimit pe slujitorul meu Naaman ca sa-l vindeci de lepra lui. Dupa ce a citit scrisoarea Imparatul si-a rupt hainele, zicind : Oare sant eu Dumnezu ca sa omor si sa inviez, de-mi spune sa vindec un om de lepra lui ? Cand a auzit Elisei, omul lui Dumnezu, a trimis sa-i spuna Imparatului : pentru ce ti-ai sfasiat hainele ? Lasa-l sa vina la mine si va sti ca este un Prooroc in Israel. Naaman a venit cu caii si cu carul lui si s-a oprit in poarta caesei lui Elisei. Elisei a trimis sa-i spuna printr-un sol, du-te si te scalda in Iordan de sapte ori si carnea ti se va face sanatoasa si vei fi curat. Naman s-a maniat si a plecat zicand : Eu credeam ca va iesi la mine si se va infatisa el insusi, va chema numele Domnului Dumnezului lui, I-si va duce mana pe locul ranii si va vindeca lepra. La insistenta slujitorului el accepta si intra in apa Iordanului de 7 ori dupa sfatul lui Elisei, se face bine si se intoarce cu alai la Elisei
oferindu-I daruri pe care Elisei nu le accepta, si a zis : Iata , cunosc acum ca nu este Dumnezeu pe tot pamantul de cat in Israel. Naaman ii cere lui Elisei pamant cat pot duce doi catari si promite ca va aduce arderi de tot numai lui Dumnezeu. Cu rezerva caca va trebui sa sprijine pe stapanul sau in casa lui Rimon.
- Gehazi lovit de lepra : Ghehazi regretand ca Elisei nu a acceptat daruri de la Naaman, alearga dupa Naaman si pretextand ca cere pentru Elisei, ii cere lui Naaman daruri,pentru care a fost

                                                                   20
pedepsit cu lepra pe tot restul vietii, el si intreaga lui familie.
- securea unui fiu al proorocilor : Fii proorocilor impreuna cu Elisei se duc la Iordan sa aduca barne si sa-si construiasca un loc unde sa locuiasca, au plecat la Iordan si acolo unul din fii proorocilor a scapat securea fara coada in Iordan dar Elisei a facut-o sa pluteasca la suprafata apei ca un lemn desi era din otel.
- orbirea Sirienilor : Imparatii Israelului si Siriei erau in razboi si cand Imparatul Siriei a aflat ca Elisei era acela care il ajuta pe Imparatul sau, a trimis armata sa-l prinda, dar Elisei s-a rugat la Domnul sa le ia vederea si apoi i-a condus in Samaria unde era Imparatul Israelului,. Soldatii au fost ospatati si trimisi inapoi in Siria fara sa-l fi putut prinde pe Elisei.
- una dintre cele mai mari minuni, anuntate de Dumnezeu prin toti Proorocii a fost, nasterea Domnului Isus Cristos din Fecioara Maria, sub numele Emanuel. Dupa Moise si Iosua sau mai ridicat si alti prooroci care au propovaduit cuvantul lui Dumnezeu :David, Solomon, Ezra, Neemia, Estera, Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel la care ne oprim sa descriem miracole:
- visul lui Nabucadnetar nu a putut fi reamintit si interpretat Imparatului de nimeni in afara de Daniel si ca urmarea a acestui lucru extraordinar, Daniel a fost promovat ca fiind al doilea om dupa Imparat, in Babilon.
Daniel era prins de razboi in Babilon si provenea din tinutul Iuda. La sugestia lui Daniel ( Beltsatar ), Imparatul, Nabucadnetar, a numit pe Sadrac, Mesac si Abed-Nego sa se ocupe de treburile imparatiei.
- aruncarea celor trei in cuptorul incins pentru neascultarea lor, fata de ordinul
Impartului sa se inchine la un chip de aur de dimensiuni impresionante, ridicat in valea Durei. Cativa Haldei au venit in fata imparatului si i-au parat pe cei trei dregatori ca nu se supun ordinului imparatesc de a se inchina la chipul din aur. Imparatul maniat a chemat pe cei trei si le-a spus ca de nu se vor inchina idolului facut din ordinul sau, vor fi aruncati in cuptorul incins de sapte ori mai mult decat de obicei, iar acestia au refuzat afirmand ca Dumnezeu ii va scoate din foc. Si au mai spus ca si daca Dumnezeu nu-i va scoate din foc ei tot nu se vor inchina la chipul de aur. Ostasii ceimai puternici au primit ordin sa-i lege pe cei trei prizonieri cu propiile lor haine si sa-i arunce in mijlocul cuptorului incins. Cand cei trei prizonieri Sadrac, Mesaac si Abed-Nego, au fost aruncati in cuptorul aprins, limbi de foc au tisnit in afara cuptorului si i-au
ars pe soldatii care ii aruncasera in foc pe prizonieri. Imparatuul Nabucadnetar priviind in cuptor a observat ca in mijlocul cuptorului incins se plimbau 4 oameni, in loc de trei, iar unul din ei semana cu un fiu de Dumnezeu.
Imparatul s-a apropropiat de gura cuptorului i-a chemat pe cei trei prizonieri afara, de care nici miros de foc nu se lipse de ei , sau de hainele lor. Nabucadnetar l-a binecuvantat pe Dumnezeul lui Sadrac, Mesac si Abed-Nego si a anuntat ca oricine din Imparatia sa va vorbi de rau pe Dumnezeul lui Sadrac, Mesac si Abed-Nego va fi facut bucati iar casa sa, va deveni un morman de murdarii. Dupa aceia, Imparatul
Nabucadnetar a inaltat pe Sadrac, Mesac si Abed -Nego la mare cinste in tinutul Babilonului.
- Daniel a anuntat venirea Mantuitorului pe pamant : m-am uitat in timpul vedeniilor mele de noapte si iata ca pe norii cerului a venit unul ca un fiu al omului; a inaintat spre Cel imbatranit de zile si a fost adus inanitea Lui. I Sa dat sapanire, slava si putere imparateasca, pentru ca sa-I slujeasca toate popoarele, neamurile si oamenii de toate limbile. Stapanirea Lui este o stapanire vecinica si nu va trece nicicum, iar Imparatia Luinu va fi nimicita niciodata. Tot Daniel a anuntat si rastignirea Mantuitorului.
- Daniel in groapa leilor : Dariu a pus peste Imparatie 120 de dregatori, iar in fruntea lor  trei capetenii printre care se afla si Daniel. Daniel ii intrecea pe toti ceilalti, atunci capeteniile si dreagatorii au cautat sa afle ceva asupra lui Daniel si s-au dus cu mare zarva la imparat si l-au rugat sa aprobe ca orine se va inchina la alti Dumnezei in afara de Imparat sa fie aruncat in groapa cu lei. Imparatul a pecetluit ordinul acela iar Daniel cand a aflat de acest lucru a intrat in casa, unde ferestrele de sus erau deschise spre Ierusalim si de trei ori pe zi ingenunchea si se ruga, chemand pe Dumnezeul asa cum facuse si mai inainte.
Atunci oamenii aceia care ii purtau ura lui Daniel au intrat peste Daniel in timpul rugaciunii apoi s-au prezentat cu totii la Imparat si i-au cerut ca Daniel sa fie aruncat in groapa cu lei.
Imparatul desi s-a mahnit, a fost nevoit sa ordone aruncarea lui Daniel in gropa leilor. In revarsatul zorilor insa, imparatul apropiimdu-se de groapa cu lei a chemat cu glas plangator pe Daniel zicand : Daniele, robul Dumnezeului Celui viu, a putut Dumnezeul tau, caruia ii slujesti necurmat, sa te scape de lei ? Daniel a zis : Vecinic sa traiesti Imparate. Dumnezeul meu a trimis pe Ingerul sau si a inchis gura leilor, care nu mi-au
facut nici un rau pentru ca am fost gasit nevinovat inaintea Lui. Si nici inaintea ta Imparate nu am facut nici un rau. Atunci Impartul s-a bucurat foarte mult si Daniel a fost scos din gropa, nu s-a gasit nici o rana pe el, pentru ca avuse-se incredere in Dumnezeul sau. Imparatul a pruncit sa aduca pe cei care il parase pe Daniel
                                                                            21
si au fost aruncati in groapa cu lei ei impreuna cu copii si nevestele lor si pina sa ajunga in fundul gropii, leii iau apucat si le-au faramitat oasele. Dupa aceia Imparatul Dariu a poruncit ca tot poporul din Imparatie lui sa se inchine Dumnezeului lui Daniel, iar Daniel a dus-o bine sub domnia lui Dariu si a lui Cir Persanul.
Dupa Daniel au urmat alti profeti : Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona care a trait in pantecele chitului 3 zile dupa care a fost scuipat pe mal, Mica, care a spus: si tu Betleeme, Efrata macar ca esti prea mic intre cetatile din tine I-mi va iesi Cel ca va stapanii peste Israel si a carui obarsie se suie in vremuri de capetenie a lui Iuda, totusi din stravechi, pana in zilele veciniciei. Au urmat Mica, Naum, Habacuc, Tefania, Hagai, Zaharia, Maleahi.
Noul Testament : Dumnezeu a facut miracole fie direct, fie prin diverse persoane, in perioada Vechiului Testament, insa incepand cu Noul Testament, miracolul cel mai mare si cel mai greu  de inteles, este nasterea Fiului lui Dumnezeu din Preacurata Fecioara Maria si asa cum reise din Sfintele Scripturi, Isus era deja Fiul lui Dumnezeu din eternitate. Iata deci Isus, Fiul Celui Prea Inalt, care impreuna cu Tatal, crease intreg Universul si Pamantul in 6 zile si pe Adam si Eva, dupa multe milenii, acelasi Isus a fost anuntat dealungul secolelor prin majoritatea Proorocilor ca va veni pe pamant si iata Gavril, Voievodul Ingerilor, aduce Mariei mesaj de la Dumnezeu zicandu-i  nu te teme Marie, ca ai aflat Har inaintea lui Dumnezeu si iata vei zamisli in pantece si vei naste Fiu si vei chema numele Lui, Isus. Acesta va fi mare si Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si-I va da lui Domnul Dumnezeu scaunul lui David si Imparatia Lui nu va avea sfirsit. Maria a zis catre inger : cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu de barbat nu stiu? Arahanghelul
Gavril ii raspunde : Duhul Sfant se va pogori peste tine iar puterea Celui Preainalt Te va umbri.
Cei trei Magi calauziti de catre stea vin sa-l celebreze pe noul nascut, Isus Cristos, aducand laude lui Dumnezeu si daruri Impartesti pentru noul nascut si Maica Sa. Isus Cristos a fost crescut de Fecioara Maria in casa ocrotitorului lor, Iosif, Isus a invatat mestesugul lui Iosif care era dulgher, mai tarziu a fost ispitit de deavol in pustie si rezistand acestuia incepe sa propavaduiasca cuvantul lui Dumnezeu, face miracole, de
aici incepe sa se manifeste ura preotimii Iudaice impotriva Lui si nu peste multa vreme Isus Cristos va fi condamnat de Pilat la cererea preotimii si va fi umilit si rastignit pe cruce, dupa care se va produce marele miracol facut de Dumnezeu, invierea si inaltarea Sa la Ceruri. Ioan Botezatorul il anunta si ulterior si il boteaza in apa Iordanului.
Miracole savarsite de Mantuitorul :
- prefacerea apei in vin la nunta din Gana.
- vindecarea femeii din Samaria care atingandu-se de hainele Sale se vindeca de
pierderea de sange.
- vindecarea fiului unui slujbas imparatesc.
- vindecarea slabanogului.
- inmultirea painilor.
- Isus umbla pe mare.
- vindecarea unui orb din nastere.
- invierea lui Lazar.
- vindecarea unui lepros.
- vindecarea soacrei lui Petru si a mai multor bolnavi.
- tamaduirea a doi indraciti.
- invierea ficei lui Iair.
- vindecarea a doi orbi.
- vindecarea unui mut, indracit.
- Isus chiama la El pe cei 12 ucenici : Petru, Andrei, Iacov, Ioan, Filip, Bartolomeu, Toma, Matei, Iacov, Levi, Simon, Iuda si le da putere sa scoata afara duhurile necurate si sa tamaduiasca orice fel de boala si orce fel de neputinta.
- vindecarea unui om cu mana uscata in ziua sabatului, la Templu.
- vindecarea unui indracit, mut si orb.
- Isus o tamaduieste pe fiiica unei femei din Canan, fiica care era muncita de Diavol.
- vindecarea unui lunatic.
- doi orbi vindecati la Ierihon.
- tamaduirea multor bolnavi.
- vindecari la Genazaret.
                                                                              22
- vindecarea unui orb la Betsaida.
- a doua inmultire a painilor.
- vindecarea orbului Bartimeu.
- vindecarea fiului vaduvei din Naim.
- vindecarea celor 10 leprosi.
- vindecarea unui slujbas Imparatesc.
- Isus se arata Mariei, ucenicilor si lui Toma.
- aratarea lui Isus la marea Tiberiadei.
Miracole savarsite de Dumnezeu, Insus, cand Domnul Isus a fost rastignit si si-a dat
duhul :
- Intunericul de trei ceasuri in timpul zilei, cand Domnul Isus a fost in suferinta inainte de
moarte.
- perdeaua dinlauntrul Templului sa rupt in doua de sus pana jos, cand Domnul Isus Si-
a dat duhul :
- pamantul s-a cutremurat.
- stancile s-au despicat.
- mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor au inviat si s-au aratat multimii.
- invierea lui Isus, ingerul care se afla in pestera le spune femeilor sa anunte pe Ucenici.
- Isus cel inviat din morti, se arata femeilor.
- Isus cel inviat din morti, se arata celor 12 uncenici in Galilea.
- Inaltarea lui Isus sa facut in tipul cand era cu toti ucenicii si dicipolii Sai in apropiere de
Betania.
- coborarea Duhului Sfant peste ucenici si determinarea acestora sa vorbeasca in limbi
noi.
Miracole savarsite de Petru :
-vindecarea slabanogului.
- puterea umbrei lui.
- vindecarea lui Enea.
- invierea Tabitei.
- punerea mainilor.
Miracole savarsite de Pavel :
- vindecarea slabanogului.
- invierea lui Eutih.
- vindecarea tatalui lui Publius.
- basmele cu puteri vindecatoare.
- punerea mainilor.
Cele de mai sus au fost preluate si interpretate de Constantin Calin, din Sfintele Scripturi, in anulul 2012 si vor fi publicate de catre fiica sa, Profesor Doctor Irina-Elena Calin-Jageman in cursul lunii Mai 2014. Slava Tatalui, Creiatorul Universlui si al intregii omeniri, al Fiului Sau si a Sfantului Duh, care s-a rastignit pentru salvarea noastra, ce va sa vina cu glorie sa judece vii si mortii. Sfantului Duh ( Mangaietorul ) va dainuii intre oameni pana la venirea Mantuitorului si al Sfintei si Preacuratei Fecioare Maria, care a nascut in mod miraculos si a crescut pe pamant, pe Unicul Fiu al Domnului Ostirilor.. Vin-o Tu Doamne Isuse !
Important prayers/rugaciuni
Important prayers/rugaciuni


CREZUL
Cred intru’nul Dumnezeu,Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute. Si intru unul  Domn, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, unul nascut Care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii, Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mintuire, S-a coborat din ceruri, S-a intrupat de la Duhul Sfint si din Fecioara Maria si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pilat din Pont si a patimit si S-a ingropat. Si a
                                                                            23
inviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va sa vina cu marire sa judece vii si mortii, a carui Imparatie nu va avea sfirsit. Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si marit, care a grait prin prooroci. Intru una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca biserica. Marturisesc un botez spre iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie, Amin.


TATAL NOSTRU
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca -se numele Tau, vie Imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant: painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile nostre, precum si noi iertam grisitilor nostri; si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Amin.


RUGACIUNEA DINAINTE CUMINICATURII :
Cred, Doamne si marturiesc, ca Tu esti cu adevarat Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, care ai venit in lume sa mantuiesti pe cei pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu. Inca cred  ca acesta este insusi Preacurat Trupul Tau, si acesta este isusi Scump Sangele Tau,. Deci ma rog Tie: miluieste-ma si-mi iarta greselile mele cele de voie, cele cu cuvantul sau cu lucrul, cele intru stiinta si intru nestiinta. Si ma invredniceste  fara de osanda sa ma impartasesc cu Preacuratele Tale Taine spre iertarea pacatelor si spre viata de veci. Amin

BIBLIA.
Dragi citatori, in prefata Bibilei in limba romana scrisa de Daniel Brinzei si editata de Editura “ Lumina Lumii “ se arata ca Nicolae Iorga a spus  “ Taina existentei umane nu sta in a trai, ci in a sti pentru ce traiesti “ Dintre toate cartile lumii, Biblia este cartea care da cel mai bun raspuns pentru cine vrea sa afle rostul vietii.
Spurgeon considerat de multi ca fiind “ printul predicatorilor din veacul modern  “  printre predicile lui in fata a peste zece milioane de oameni, din Marea Britanie, arata ca “ Pentru multi , Biblia este o carte politicoasa “. Textele ei vechi suna ca paginile unui testament scris de multa vreme. Nu uita ca este totusi un testament iar testamentul vorbeste despre o mostenire. Cand numele meu este pus alaturi de o mostenire urechile mele devin dintr-o data interesate. Oare ce are Dumnezeu in cartea aceasta pentru mine ? Nu stiu cum o vei citi tu dar eu cel putin mi-am gasit numele scris in textul din Ioan 3:16, “ Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Vezi daca nu cumva esti pomenit si numele tau in cuprinsul textului acestuia “
Ne nastem toti niste “ ignoranti “ majoritatea lucrurilor pe care le cunoastem ca adulti sunt rezultatul interactiunii noastre cu discalii copilariei, cu manualele scolare, cu lecturile particulare, cu parintii si prietenii nostrii. Textul acestei Biblii a fost scris de Dumitru Cornilescu, nascut in Mehedinti si decedat in Elvetia.
In ce ma priveste sunt nascut ortodox si pastrez, ortodoxia,  credinta parintilor mei care mi-au vorbit de existenta Sfintei Trintati, de faptul ca Sfantul Duh este mereu prezent in sufletele noastre, desigur in sufletele celor care il iubesc si il recunosc pe Domnul Isus Cristos ca fiind unicul Fiu al Tatalui Ceresc, Cel care a creiat intregul Univers.
Omul a fost creiat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, si de la inceput a fost  instituit de Creator ca stapan al tuturor vietuitoarelor de pe scoarta terestra.
Desigur ca nu este ceva usor sa muncesti 4 ani la traducerea Bibliei, asa cum a facut-o Dumitru Cornilescu si care, ulterior, a fost sfatuit de Patriarhul Miron Cristea sa plece pentru o vreme din Romania, motiv pentru care a plecat in Elvetia unde a si decedat in 1975.
Daca Biblia a fost tradusa in l. romana din l. greaca, sau din l. ebaraica, sau din l. engleza, daca a fost tradusa de catoloci, de ortodoxi, de protestanti, sau de neo protestanti, daca Biblia a fost tradusa de preoti autentici, de calugari sau de predicatori, chiar daca in unele versiuni sau mai strecurat anumite geseli de interpretare, trebuie sa recunoastem meritul si sacrificiul acelora care au contribuit la propavaduirea Sfintelor Scripturi, care de fapt contin Cuvantul lui Dumnezeu, adresat noua insine, exprima dragostea lui Dumnezeu fata de omenire. Biblia este cea mai citita carte din istoria lumii. Educatia unui om nu este conpleta daca el nu a citit Biblia. De la Geneza si pana la Apocalipsa, cartile Bibliei ne vorbesc de acest Dumnezeu Atotputernic si Autoantelept care conduce istoria lunii inspre
                                                                         24
implinirea planurilor Sale desavarsite. De la inceput si pana la sfarsit Biblia se ocupa de o singura persoana: Domnul Isus Cristos, Fiul Celui viu, numit Cuvantul. Miile de ani scurse intre cele doua Testamente nu exista atunci cand cauti sa le patrunzi intelesul.
Biblia este o carte a cartilor, o carte unitara, compusa din alte carti, o culegere de carti in grupe distincte. Pare complicata, dar cu putina straduinta devine accesibila fiecaruia.

VIATA PREACURATEI. MAICI FECIOARE, MARIA.
Preacurata Maica, Fecioara Maria este cea mai curata si cea mai aleasa dintre Fecioare si Maici, care cu vrednicie a primit Harul Dumnezeesc, zamislind din Duhul Sfant, nascand pe Fiul lui Dumnezeu, pe Domnul Isus Cristos, Mintuitorul Lumii acesteia, pe Mesia cel mult asteptat de toate neamurile.
Preasfanta Fecioara Maria a fost harazita lui Dumnezeu de parintii Sai, Ioachim si Ana care de la frageda varsta de trei ani au dus-o la Templu unde a ramas pentru doisprezece ani. Parintii Sai, au dus-o la usa Templului, Ana care fuse-se stearpa pana la o varsta inaintata si capatand indurare de la Dumnezeu, nascand-o pe Fecioara Maria ia spus” Vin-o Fiica, la Cel ce Te-a daruit pe tine mie. Vin-o Chivote al sfinteniei catre mult induratul Stapan. Vino usa vietii catre Milostivul datator. Vino, Sicriul Chivotului, catre Locasul Domnului, intra in Templul Domnului, bucuria si veselia lumii ”Tatal ei, Ioachim adresandu-se lui Zaharia, Arhireul Templului, Tatal lui Ioan Botezatorul, a zis ” Primeste Zaharia pe Cortul cel curat, primeste Preotule, Sicriul cel fara de prihana, primeste Proorocule, Cadelnita cu Carbunele cel nematerialnic, primeste dreptule, tamaia cea duhovniceasca”Apoi a zis dreapta Ana catre Arhireul Zaharia ” Primeste-o! Proorocule pe Fiica cea daruita mie de la Dumnezeu. Primeste-o si sadeste-o pe ea in Muntele cel Sfant, in locasul cel gata al lui Dumnezeu, nimic ispitind, pana cand Dumnezeu care a chemat-o aici va aduce la savarsire cele ce bine a voit pentru Dansa” Inaintea usii Templului era o scara cu 15 trepte, dupa numarul celor 15 psalmi ai treptelor, parintii Ioachim si Ana, au pus pe fiica lor pe prima treapta, ea indata a
alergat, suind pe toate treptele foarte degraba, fara ajutor si oprindu-se pe treapta cea mai de sus.Arhireul Zaharia, umplandu-se de de Duhul Sfant a strigat “ O! Prunca curata, Fecioara! Fecioara neantinata! O! Doamna prea frumoasa! O! Imparateasa femeilor! O! Podoaba fiicelor! Tu esti binecuvantata intre femei! Tu esti preamarita cu curatia! Tu esti pecetluita cu fecioria!Tu esti dezlegarea blestemului lui Adam...Bucura-te Imparateasa lumii si Stapana neamului omenesc. Bucura-te Prea Sfanta a lui Dumnezeu, Nascatoare si Maica a Marelui Imparat, Hristos. Pe Tine Proorocii Te-au marturisit. Pe Tine Te-au avut laudata. Cele ce au proorocit ei, astazi s-au implinit. Astazi se veselesc sufletele proorocilor vazandu-te pe tine in Templu. Stramosii nostrii pe Tine Te-au asteptat. Cei din pridvoarele Iadului prin mijlocirea Ta asteapta, de mii, sute si zeci de ani, eliberarea. Tie ti se vor inchina Ingerii, Te vor cinstii Arhanghelii si Te
vor mari oamenii. Strabunii nostrii spre Tine nadajduesc ca sa se mantuiasca din ghiarele deavolului. Pentru aceia mergi si intra in Sfanta Sfintelor, ca esti mai curata de cat mine. Eu Stapana intru acolo numai o data intr-un an dar tu, Fecioara mergi acolo, petrece Dumnezeeste si Te roaga intotdeauna acolo, staruind, pana ce vei deveni Lacas placut al Duhului Sfant. Bucura-Te si Te vesleste ca ingerii au sa-ti slujeasca Tie,
ca ceia ce esti, Imparateasa a toata lumea.”Arhireul Zaharia, dupa ce a multumit dreptilor parinti, Ioachim si Ana a luat-o de mana pe prunca si a dus-o in Sfanta Sfintelor unde era ingaduit numai Marelui Preot doar o
data pe an si ia dat loc pentru a se ruga lui Dumnezeu. Hrana care i se dadea zilnic, dupa randuiala Templului, Sfanta Fecioara o impartea saracilor si strainilor, Ea ne mai avand nevoie de harana pamanteasca fiind hranita de ingerii lui Dumnzeu cu hrana divina.
Era vizitata frecvent de catre de catre bunii sai parinti Ioachim si Ana dar mai ales de maica sa Ana pana la disparitia lor din viata. Hrana Sfintei Fecioare primite de la Ingeri a fost ca si a Sfintului Ilie care a primit paine si apa 40 de zile, din mana Ingerului, sau ca a Israelitilor in timpul exodului care au fost hraniti 40 de ani cu mana cazuta din cer, ca si Daniel, Marcu, Pavel Tibeul, Stelian, Cristina, Eutihie, Vasa. Arhireul Zaharia a fost martor cand ingerul Domnului a coborat din inaltimi in Sfanta  Sfintelor pe un nor usor, aducindu-i Sfintei Fecioare Maria, hrana cereasca si vorbind cu Ea.
Asa deci nu exista nici o indoia de felul cum Sfanta Feciora Maria, a fost hranita si supravegheata de ingerii Domnului, de catre Arhanghelul Gavril in periada sederii la Templu in cei 12 ani.
In cartea lui Isaia, Fecioara Maria aflase ca se proorocise cu multa vreme in urma” Iata Fecioara in pantece va avea si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel. Fecioara Maria s-a oprit din citit aruncandu-se cu fata la pamant inaintea Domnului, s-a rugat cu multa ardoare si lacrimi fierbinti, zicand : “ Doamne Dumnezeul cerului si al pamantului, ce fericita si mult slavita va fi Fecioara aceia care se va invrednici de acest mare, dar cat de slavit va fi numele acelei Fecioare-Maica a lui Dumnezeu! O, Doamne! Cat de
                                                                        25
fericita m-as simtii daca m-ai invrednicii si pe Mine sa fiu macar cea mai umila slujnica a acelei Fecioare proslavite! Oare ciand va venii acea vreme preaslavita si binecuvantata ? Ajunge-voi Eu oare acele zile fericite ca sa vad pe acel Fiu al lui Dumnezeu intrupat Om, pentru mantuirea noastra? O! Vreme binecuvantata de Dumnezeu pentru mantuirea noastra, apropie-te de graba, ca tare doresc a te vedea “
Atunci i s-a aratat o lumina mare si din mijlocul luminii a auzit un glas, zicand catre Ea “
Tu vei naste pe Fiul Meu, pentru aceia, altii vor sluji tie, fiindca tu iubindu-Ma. pe Mine ai dorit sa slujesti altora “Aici este si locul si timpul sa spunem “ Mare esti, Doamne si minunate sunt lucrurile Tale, si nici un cuvant nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale”Ajungand la sfirsitul celor 12 ani de sedere la Templu Fecioara Maria nu putea sa mai ramana acolo, comform traditiilor iudaice, intre timp parintii Sai, Ioachim si Ana murise, iar Arhireul si Preotii Templului i-au poruncit sa plece dar Ea fiind orfana si neavand pe nimeni ca sa o ingrijeasca ramase-se totusi in Templu si s-a confesat Preotilor ca ea fuse-se inchinata lui Dumnezeu inainte de nastere de catre parintii Sai si ca ea a fagaduit lui Dumnezeu ca va trai toata viata in cea mai curata si sfanta feciorie. Arhireii si Preotii au fost uimiti de aceasta si dupa lungi ezitari si ruga la Dumnezeu si luand raspuns de la Dumnezeu au cautat un barbat destoinic care sa o insoteasca pe Fecioara Maria la iesire din Templu si l-au gasit pe Iosif, in varsta de 84 de ani, barbat cinstit si temator de Dumnezeu, ales din doisprezece barbati fara femei, prezenta-ti  Arhireului si Preotilor, toti din semintia lui David. Din acest moment, cu aprobarea Arhireului si soborului de preoti de la Templu, Iosif devine ocrotitorul legitimat al Sfintei Fecioare Maria, iar pentru ochii lumii apare ca logodnic al Sfintei Fecioare. Numai asa Sfanta Fecioara Maria a put parasii Templul unde dupa traditie nu putea sa mai ramana. In planul divin au existat mai multe motive care au condus la acesta situatie:
1. Tainuirea in fata Diavolului si a lumii intruparea si nasterea Mintuitorului din Fecioara Maria asa cum fusese anuntat de Prooroci in vechime. Misiunea lui Iosif, barbat cinstit si credincios era sa apara ca logodnic al Sfintei Fecioare si sa ocroteasca atat pe Sfanta Fecioara Maria cat si pe Mintuitorul pana la maturitate, Sfintul Iosif a mai trait pana la 110 ani.
2. Admitand ca Sfanta Fecioara ar fi dat nastere Mantuitorului fara aceasta acoperire, Ea ar fi fost lapidata de catre poporul Israelian socotit in afara legii lui Moise.
3. Domnul a voit a avea tata pamantean pe Sfantul Iosif, dulgher sarac, descendent al Imparatului David si plin de credinta si dragoste de Dumnezeu si de aproapele. Adam a fost inceputul omenirii vechi, Mantuitorul nostru Isus Hristos este inceputul omenirii noi.
Pe Adam, Dumnezeu l-a facut om din tarana si din Duh, pentru Mintuitorul nostru Isus Hristos, Dumnezeu a luat o picatura de sange din omenire anume din corpul Preacurat al pururea Fecioarei Maria, anume pregatita, aceasta conlucrare Dumnezeeasca, cu consimtamantul Sfintei Fecioare Maria, pentru care Tatal, Fiul si Duhul Sfant a trimis inaintea Sa din Inaltimile ceresti pe Arhanghelul Gavril sa vesteasca aceasta Fecioarei Maria. Dumnezeu, de pe Scaunul Slavei Sale, ii porunceste Arhanghelului Gavril, zicind:
“ Gavrile sa te duci in Nazaret cetatea Galileii, la Feciora Maria, care vietuieste in mare sfintenie, in casa batranului dulgher Iosif, logodnicul pazitor al Ei si sa gatesti loc iscusit, ales si vrednic intruparii, iubitului Meu Fiu. “ Du-te dar vezi sa nu inspaimantezi sufletul Ei, caci este Fecioara buna, curata  nevinovata si cu aleasa viata sfanta”
Pe cand Preasfanta Fecioara se ruga la Dumnezeu avand cu sine nedespartitele-i Scripturi, Gavril se infatisa ei zicand : Bucura-Te ceea ce esti plina de Dar, Domnul este cu Tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Nu Te teme Marie, caci ai aflat Har inaintea lui Dumnezeu si iata vei zamisli in pantece si vei naste Fiu si vei chema Numele Lui, Isus. “ Acesta va fi mare si Fiul Celui Preaanalt se va chema. Si-I va da Lui, Domnul Dumnezeu Scaunul lui David si Imparatia Lui nu va avea sfirsit” Sfanta Fecioara a zis catre Inger : “ Cum va fi mie aceasta, de vreme ce de barbat nu stiu ? Arhanghelul Gavril plecandu-se cu respect ingeresc ii linisteste sufletul aratandu-I ca Duhul Sfant o va umbrii prin puterea lui Dumnezeu, pentru aceasta si Sfantul care se va naste din tine, se va chema Fiul lui Dumnezeu. Iata si Elisabeta, rudenia Ta, careia i se
zicea stearpa, a zamislit fiu la batranete, acum este in a sasea luna. La Dumnezeu totul este cu putinta.
Sfanta Fecioara reflectand la cele auzite de la Inger consimtii:” Iata roaba Domnului, Fie mie dupa cuvantul Tau ” In acest moment Duhul Sfint s-a coborat si Cuvantul Lui Dumnezeu S-a zamislit in pantecele Sfintei Fecioare Maria devenind Dumnezeu Perfect si Om Perfect.Plecand Sfanta Fecioara din Nazaret spre Hebron la Elisabeta si Zaharia, la sosire. Elisabeta a intampinat-o si ispirata de Dumnezeu a cunoscut cele intamplate si a zis” Binecuvantata esti Tu intre femei si binecuvantat este Rodul pantecelui Tau, de unde
mie aceasta, ca sa vina Maica Domnului meu la mine ? Ca iata, cum fu glasul inchinariii Tale in urechile mele “ a saltat pruncul de bucurie in pantecele meu” Si fericita este acea care a crezut, ca savarsirea celor
                                                                       26
zise ei de la Domnul. Elisabeta si Zaharia fiind parintii Proorocului Ioan antemergatorul lui Isus Hristos.
Mai tarziu sarcina Sfintei Fecioare incepu sa se cunoasca iar Iosif, contrariat o intreba :“ Marie, ce s-a intamplat cu Tine? Ea raspunse : “ Batranule Iosif, pazitorul meu, afla ca nu sunt vinovata cu nimic, iar ce s-a zamislit si intrupat intru mine nu e de la oameni ci numai din voia si puterea lui Dumnezeu este.
Si cugetand Iosif acestea, iata ingerul Domnului i s-a aratat lui, zicand: Iosife, fiul lui David, nu te teme de necinstea Fecioarei Maria, ca ce s-a zamislit intru Dansa din Duhul Sfant este, nu de la oameni iar la nastere numele acestui Dumnezeesc Fiu va fi Isus care inseamna Mintuitor. Cu toate cele spuse de Inger batranului protector Iosif, murmurarile acestuia au ajuns la Templul iar Sfinta Fecioara si batranul Iosif au fost chemati si intrebati care este adevarul asupra sarcinii Mariei, dat fiind ca Sfanta Fecioara declarase inainte sa fie
luata de la Templu ca doreste sa ramana fecioara curata, acum ea fiind insarcinata. Sfanta Fecioara Maria, plangand raspunse in fata Arhireului si soborului de preoti ai Templului:” Viu este Domnul Dumnezeul meu ca sunt Fecioara curata si de barbat nu stiu” Iar Iosif dezvinovatindu-se, a spus:” Viu este Domnul Dumnezeu, ca eu sunt cu totul curat, neatins si nevinovat despre cele ce se aud si se vad la logodnica mea Maria. Eu mi-am implinit constiincios indatoririle mele de logodnic-pazitor al Ei- in tot timpul, asa cum mi s-a cerut de Templu cum am promis inaintea lui Dumnezeu si inaintea intreguluiSobor al templului Sfant” Danduli-se “apa vadirii” ca sa o bea ei ar fi trebuit ca in scurt timp sa se imbolnaveasca si sa moara dar nu a fost asa ci altfel, ei fiind curati in fata Domnului. Dumnezeiasca Scriptura il infatisaza pe Mesia : “ La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate prin-transul s-au facut. Intru dansul viata era lumina oamenilor. Si lumina intru intuneric lumineaza si intunericul pe dansa nu a cuprins-o “ Astfel dupa cuvantul lui Moise: ” Prooroc Mare din mijlocul tau si din fratii tai, ca si mine, iti va ridica Domnul Dumnezeul tau. Pe acela Sa-l asculti iar de la Moise si pana la venirea Mantuitorului, El a fost asteptat de evrei, iar restul poparelor care in majoritate intretineau relatii cu poporul evreu si care aflasera acestea din cartile lui Moise si ale Proorocilor asteptau pe acelasi Mintuitor insa exprimate in forme diferite specifice culturilor lor. Populatia Globului din acea vreme se zvarcolea in intunericul idolatriilor si a superstitiilor satanicesti, dar multi il asteptau pe Mesia Hristos, Eliberatorul omenirii, urma ca Dumnezeu – Cuvantul sa se intrupeze Om si sa se salasluiasca intre noi, pentru a readuce lumea la la obarsia fericirii sale, la Dumnezeu. Acest lucru s-a si intamplat o data cu intruparea Mantuitorului Hristos. China astepta pe regele pastor Kiunt-se, marele doctor al popoarelor, Egiptenii asteptau ca Zeita Isis sa nasca pe Zeul Horus, care va zdrobi pe Tifon, sarpele, vrajmas al oamenilor, India asteapta ca dupa mai multe intrupari Visnu / Brahma sa apara in chip omenesc si sa sfarme puterea celui rau, Persia asteapta ca Mitra sa biruiasca pe Ahriman, spiritul rau si sa uneasca intreaga omenire intr-o intreaga familie, cu o singura limba, sub un singur sceptru, Japonia, Siam si Tibet asteaptau ca Dumnezeu sa vina pe pamant sa-i invete pe oameni sa-si repare greselile, popoarele din America asteptau ca Puru sa trimita din cer pe Fiul Sau pentru exterminarea sarpelui, iar Mexicanii credeau ca sacrificiile omenesti vor fi inlocuite cu ofrande inocente. Pacatul lui Adam inchise-se portile cerului si barase omenirii caile pacii cu Dumnezeu, iar Mesia Liberatorul era asteptat sa o mantuiasca din iadul vremelnic si vecinic, in care se zvarcolea, vremea hotarata de Dumnezeu sosise, omenirea simtea adierea mintuirii ce se apropia, trecusera 9 luni de cand Arhanghelul Gavriil binevestise pe Fecioara Maria in Nazaret, ca prin umbrirea Duhului Sfant va lua in pantece, va intrupa si naste pe Dumnezeu – Cuvantul. Proorocul Miheia anuntase acest eveniment cu 700 de ani mai inainte si proorocise ca Mesia se va naste in Betleem, un orasel apropiat de Ierusalim, la 120 de km., fata de Nazaret si unde pe timpul puternicului Imparat roman Cezar August care stapanea o mare parte a lumii, inclusiv Nazaretul si Betleemul si  care sub presiunea Divinitatii, a ordonat un recensamant al populatiilor asuprite si asa a trebuit ca Sfanta Fecioara Maria insotita de batranul dulgher Iosif sa mearga la Nazaret pentru recensamant, unde cu mare straduinta au cautat un loc potrivit nasterii Lui Isus, dar negasind ceva favorabil, abia la coborarea intunericului au gasit o pestera unde erau adapostite animale pe vreme rea si acolo in ieslea saracacioasa cu putine paie si ogrinji ramase de la hrana animalelor a nascut Sfinta Fecioara Maria pe Mintuitorul Nostru Isus Hristos. Intr-un astfel de staul S-a nascut Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu-Omul Isus, Care avea sa fie mai tarziu lovit si sfisiat de dobitoacele cu chip omenesc.
Staulul era intuncos, murdar cu miros greu numai ieslea in care gospodarul pune fanul inmiresmat si ramane ogrinjul, era curata. Dupa bunavointa Tatalui Ceresc, intr- o pestera mica a primit a Se naste Stapanul Hristos Dumnezeu, care era neancaput, avandu-si cerul Scaun si pamantul asternut picioarelor Sale. Asa a binevoit El. Proorocul Isaia spune : “ Asculta cerule si ia in urechi pamantule, ca fii am nascut si am crescut, dar acestia s-au lepadat de Mine. Cunoscut-a boul pe stapanul sau si magarul ieslea Domnului sau,
                                                                       27
dar Israel nu M-a cunoscut pe Mine si poporul Meu nu m-a inteles pe Mine “  Pe la miezul noptii Sfanta Fecioara Maria dupa multa ruga la Dumnezeu, a nascut fara nici o durere, dupa cum a zamislit curat tot asa a si nascut fara nici o stricaciune, pe Unicul sau Fiu Isus Hristos, Dumnezeul nostru, iar pestera s-a umplut de lumina placuta, dulce, care invioreaza pe cei de fata. Langa ieslea pesterii, erau legati un bou si un asin, adusi de Iosif din Nazaret. Asinul pentru Fecioara ingreunata, ca sa o duca deasupra sa pe cale, iar boul pentru ca sa-l  vanda si sa-si plateasca darea imparateasca si sa-si cumpere cele trebuincioase, astfel
implinindu-se Scriptura ce zice: “ Cunoscut-a boul pe stapanul sau si asinul ieslea Domnului sau. Ziua nasterii Mintuitorului a fost sambata noaptea spre duminica, incepand cu momentul nasterii Mintuitorului, s-au intamplat multe minuni, relatate in cartile scrise de catre ucenici si apoi de catre sihatrii si teologi sub inspiratia Duhului Sfant. Poporul nostru ca si alte popoare de la Marea Neagra a fost crestinat de catre Sf
Andrei, unul dintre cei 70 de discipoli ai Mintuitorului nostru Isus Hristos, discipoli care in majoritate au fost martirizati in numele crestinatatii, incepand cu Sf. Stefan care a fost omorat cu pietre de catre poporul evreu incitat de catre farisei si saduchei, Sf  Apostol Pavel a fost decapitat iar Sf. Apostol Petru rastignit ca si Mintuitorul dar cu capul in jos la cerera lui ca semn de respect pentru Domnul Isus. Istoria crestinatatii s-a scris cu sangele martirilor, crestinismul intrand in legalitate abia pe timpul Sf.Imparati Constantin si a Maici sale Elena Este foarte trist faptul ca majoritatea natiunilor incepand cu poporul evreu desi au fost crestinate partial avand dovezi prin invierea Domnului Isus si a Sfintei Fecioare Maria care au fost luati la ceruri in trup, avand Mangaietorul trimis de Domnul Isus pe pamant si cu care discipolii lui Isus au putut face minuni convingatoare si au putut vorbii in limbi noi dupa cum le dadea Duhul Sfant.
Din nefericire si la aceasta ora sunt o sumedenie de religii care dupa mai mult de doua mii de ani inca o neaga pe Sfanta Fecioara Maria ca fiind Maica Fiului lui Dumnezeu dupa criterii divine, ci o considera sotia lui Iosif ca orice alta femeie, iar pe Domnul Isus unii il socotesc Fiul lui Iosif teslarul, un simplu Prooroc si numai atat. Acestea sunt formede gandire ratacitoare si necrestine pentru care la a doua venire a Mintuitorului nostru Isus, vor fi judecati si separati de cei credinciosi ca neghina de grau. Am scris acest articol inspirindu-ma in buna parte din Viata Maicii Domnului scrisa de Protos. Nicodim Mandita si aprobata de Preasfintitul Calinic, Episcop de Arges, redactat de Pr. Nicolae Tanase, publicat de editura AGAPIS in anul 1999. Dau aceste date pentru citatorii interesati sa aprofundeze cunostiintele lor din aceasta frumoasa carte religioasa care mi-a imbogatit cunostintele mele limitate despre Maica Domnului, fiind  crescut si educat in timpul epocii Staliniste. Citind aceasta carte am ramas cu o profunda consideratie pentru eruditia autorului, consultantului si redactorului si am gasit imformatii foarte pretioase in ea. Sper ca prin puterea Sfantului Duh acest articol sa ajunga si la rudele mele din Romania care sunt blanzi crestini si doritori de bine semenilor lor.
In cursul vietii mele am trait si am muncit in Tari din patru continente ale lumii, am intalnit si am cunoscut, personal, oameni din natiuni foarte variate, am schimbat impresii cu atei, musulmani, mozaicani, protestanti de toate felurile, camfucieni, budisti, etc. si inca din tinerete am cocluzionat ca Mantuitorul nostru Isus Hristos este Calea, Adevarul si Viata. Sfanta Fecioara Maria, este Mijlocitoarea noastra la Domnul Isus Cristos. La Domnul Isus, Fiul Dumnezeului Prea Inalt si la Sfanta Fecioara am gasit ocrotire pe tot parcursul vietii mele de roman, emigrant, acum fiind in strainatate.
Ma rog la Domnul Isus sa dea ganduri bune copiilor mei cu care am trecut Atlanticul sub ocrotirea Mantuitorului Isus Cristos si nepotilor dobanditi in cursul vietii mele din America, unde la aceasta varsta ma inpira frecvent sa creez muzica si i-mi dau energie sa-mi port de grija mie si rudelor mele de aici si din Romania. Nimic nu este mai frumos de cat sa fi in comuniune cu Dumnezeu si sa traiesti crestineste oriunde te vei afla. Vin-o Doamne Isuse !
============================================================================
Supranaturalismul evenimentelor istorice exprimat in forma Divina si exceland prin nasterea Mintuitorului.1
- Dumnezeu il inspira pe Noe iar corabia construita rezista cataclismului si salveaza pe cei alesi .
-  precum porumbita lui Noe,  aducand ramura de maslin ca semn al terminarii  marelui cataclism tot  asa si Fecioara, ne-a adus noua pe Domnul Isus Cristos, fara sa se fi inecat in pacatele omenesti, de aceia David zice : Eu sunt ca un maslin roditor in Casa lui Dumnezeu.
- turnul zidit de David intre Ieusalim si Sion avand o inaltime impresionanta pentru acele timpuri  si in care se pastrau pavezele si armaturile de razboi pentru apararea Ierusalimului, era denumit “ Fiica Sionului “ si este asemanat de Duhul Sfant cu Sfanta Fecioara, fiica lui David care mijloceste intre
                                                                         28
Cristos, Capul Bisericii si crediciosii, ce constituie trupul  Domnului Isus.
-  Chivotul sfant cu tablele legii, cu nastrapa de aur in care era mana si toiagul lui Aaron care infrunzise si rodise migdale, arata pe Sfanta Fecioara purtand in sine pe Mantuitorul nostru.
Toiagul lui Aaron arata tainic rodnicia supranaturala a Sfintei Fecioare Maria care a conceput si nascut pe Dumnezeu - Cuvantul.
- Cortul Sfant umbrit ziua de norul luminos si iluminat noaptea de stalpul de foc aratand calea in pustiu o arata pe Sfanta Fecioara care l-a intrupat pe Isus, jertfa vie, universala , eterna,  pentru mantuirea lumii.
- Marea Rosie s-a deschis pentru poporul evreu si s-a inchis dupa ei, ne arata pe Sfanta Fecioara care dupa trecerea Pruncului Isus prin Corpul ei, ea ramane pururea fecioara.
Acestea reflecta puterea lui Dumnezeu in viziunea Pros. Nicodim Mandita. In a carui carte ‘ Viata Maicii Domnului “ ne prezinta o icoana creiata in 1816 dupa Epitoma cu embleme proorocesti:
- Bucura-Te Tronul Celui Preaanalt.
- Bucura-Te Paharul care dregi bucuria si alungi toata intristarea.
- Bucura-Te Cadelnita de aur care ai purtat in sanul Tau Focul Dumnezeirii, pe Dumnezeu - Cuvantul , Care prin Tine S-a intrupat facandu-se Om.
- Bucura-Te Crinul care arati curatia si mireasma Duhului Sfant.
- Bucura-Te ca ai purtat pe Datatorul tablelor legii cu porunca dragostei de Dumnezeu si de aproapele.
- Bucura-Te Steaua care nea-I aratat pe Hristos Lumina Lumii.
- Bucura-Te cea care ai intrupat si nascut pe Hristos Dumnezeu, Soarele Dreptatii, Rasaritul rasariturilor, care lumineaza celor ce zac in intuneric si in umbra mortii.
- Bucura-Te Fantana binecuvantata care ai izvorat noua pe Hristos Dumnezeu, apa cea Vie, datatoare de viata.
- Bucura-Te Pomul vietii care ai nascut noua pe Hristos Rodul vietii vecinice.
- Bucura-Te ceea ce ai fost preinchipuita prin lana lui Ghedeon aratatoare voii lui Dumnezeu.
- Bucura-Te Cetatea, Biserica Imparatului Ceresc si pamantesc… Chivotul cel insufletit in  care s-a salasluit si odihnit Dumnezeu-Cuvantul.
- Bucura-Te Maslin roditor al Celui ce a imbogatit Biserica Ta cu cu multimea Dumnezeestilor Sale Daruri.
- Bucura-Te Scara Cereasca ajutatoarea suirii credinciosilor la Cer.
- Bucura-Te Munte din care s-a taiat, fara de mana omeneasca, piatra Hristos Dumnezeu.
-  Bucura-Te Rugul cel imbracat cu focul Dumnezeirii si ne-ars.
- Bucura-Te Sfesnic care ai purtat lumina lumii, pe Hristos Dumnezeu - Cuvantul.
- Bucura- Te Nastrapa care ai purtat Mana Cereasca Painea Dumnezeiasca, Hristos Dumnezeul nostru.
- Bucura-Te  Floarea cea cu bun miros.
- Bucura-Te Usa cea emulata aratatoare a pururea fecioriei Tale celei slavite.
- Bucura-Te Sceptrul Imparatiei lui Mesia Hristos, Dumnezeu.
- Bucura-Te Imparateasa Universala a Cerului si a pamantuilui Stapana Ingerilor si ajutatoarea crestinilor, bucuria calugarilor si podoaba preotilor.
 - Bucura-Te  Maica pururea Fecioara.
==========================================================================
SFANTUL SPIRIT SI MAREA VARIETATE DE DARURI :
Interpretare in L. romana dupa Rev. George Mastrantonis. Ortodoxie. Omul a fost creiat intr-o forma miraculoasa si unica. El a fost creiat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Omul a fost inzestrat cu puterea de a progresa in mod liber si sa-si dezvolte personalitatea in partasie cu Dumnezeu. De la inceput Dumnezeu l-a creiat pe om, asezand-ul in Paradis, in ideia ca omul va folosii liberul sau arbitru in forma corecta, sau va pierde acest privilegiu lansandu-se corupt de propia sa natura. Asa deci omul a cazut din starea sa de binecuvantare in viata grea si pacatoasa, in care asa cum devenise, cauzand aceasta si mostenitorilor pentru multele generatii care l-au succedat. Asa se explica de ce omul de azi simte povara constiintei sale penetrandu-i toata  fiinta sa si mustrandu-i constiinta. Aceasta conditie a naturii umane suferita dea lungul secolelor care s-au scurs, a condus la ruga fierbinte catre Mantuitor, sa poata obtine
iarasi destinul oferit initial de Dumnezeu Atotputernicul Dumnezeu a prevazut intreaga imagine a tuturor suferintelor omenirii si a nostalgiei dupa fericirea pierduta, nevoia de viata spirituala, viata care a fost data
omului de la inceput, au fost anticipate de catre Eliberator. Cand a venit acest timp, tristetea si insingurarea omului au fost alungate, fiind indeplinita ruga omului prin venirea Domnului Isus Cristos pe pamant. El
                                                                      29
fiind Mesia cel propovaduit in Vechiul Testament cu multi ani inaite, de catre multi Profeti.Aceste profetii s-au implinit o data cu venirea Mantuitorului pe pamant. Domnul Isus Cristos a propavaduit pe pamant trei ani intr-o Tara mica, ce se afla sub stapanirea Imperiului Roman, unde cei mai multi conducatori l-au rejectat, dar mesajul Lui a prins radacini in inimile si activitatile discipolilor Lui si in altii care l-au urmat.

COBORAREA SFANTULUI DUH PESTE APOSTOLI : De secole de la inceputul Bisericii Crestine, la cincizeci de zile dupa Inaltarea Domnului Isus, Sfantul Spirit a inspirat continuu pe membrii credinciosi si dandu-le increderea salvarii. In a cincizecea zi dupa inaltarea Domnului Isus, Sfantul Duh si-a facut aparitia in Biserica Crestina. Aceasta s-a intamplat astfel : Cand ziua Cincizecimii a sosit, ei ( Apostolii ) erau
impreuna intr-un singur loc. Deodata un zgomot ca de aripi a venit din ceruri, umpland toata casa unde ei se aflau. Deasupra au aparut limbi de flacari, ce s-au asezat pe fiecare dintre ei. Si ei toti au primit Duhul Sfant, si au inceput sa vorbeasca in limbi noi, iar Sfantul Spirit le-a daruit elocventa (2:1-4) Acest eveniment miraculous a schimbat complet atitudinea Apostolilor si discipolilor, care se ascundeau in camera de sus, de frica urmaritorilor evrei care ii pedepseau daca ii puteau gasi. Aceasta atitudine a fost
schimbata radical, in curajul de a fi credincios si de a vorbi poporului. Acesti Apostoli au devenit imediat invatatori si aparatori ai Evangheliei Domnului Isus Cristos. In ciuda faptului ca ei stiau ca Domnul se inaltase la Ceruri, dupa ce inviase din morti si le aratase lor ranile pricinuite de cuiele rastignirii, calatorind cu ei spre Emaus si vorbind cu ei, totusi ei se temeau si nu puteau sa se afirme in fata publicului si sa
inceapa misiunea lor. Dupa arestarea Mantuitorului, nu numai ca nu au fost in stare sa lupte impotriva falselor acuzatii si vorbirii de rau despre Mantuitorul , dar unii din ei s-au facut ca nu-l cunosteau pe Domnul, iar Petru stalpul Bisericii, insusi s-a jurat de trei ori ca el nu-l cunostea pe Cristos. Aceasta era conditia Apostolilor si Discipolilor lui Cristos pana la Cincizecime cand a venit Sfantul Spirit la ei. Toate aceste slabiciuni le-au fost prezise de Domnul Isus, dea lungul timpului, in special in ziua arestarii Sale. Dar iata ca toti au suferit o schimbare brusca dupa coborarea Sfantului Spirit peste ei, ezitarile fiecaruia dintre ei s-au transformat in curaj si credinta profunda. Fiecare a inceput sa vorbeasca in numele Domnului, avand curaj in fata celor care l-au rastignit pe Cristos, si au inceput sa propavaduiasca in numele Domnului Isus. Toate aceste daruri crestine au venit prin Sfantul Spirit, iata puterea Sfantului Spirit, transformandu-i pe Apostoli si Discipoli din oameni fricosi si indoielnici in oameni curajiosi, sa aiba incredere im mesajul Crestin. Aceasta puternica transformare a facut din Apostli si Discipoli temelia bisericii crestine, justificandu-se decizia Mantuitorului ca Sfantul Petru sa devina temelia Bisericii Crestine. Incepand de la Cincizecime cand Sfantul Duh vine la Apostoli si Discipoli, se arata sub forma de limbi de foc, spre deosebire de ocazia Botezului Mantuitorului, cand se arata in chip de porumbel, din momentul cand limbile de foc se aseaza pe fiecare persoana in parte, respectiva persoana incepe sa vorbeasca in limbi straine,
necunoscute pana in acel moment si inzestreaza pe fiecare cu darul vindecarii prin punerea mainilor, in numele Domnului Isus Cristos.

INCEPUTUL BISERICII CRESTINE : Din ziua Cincizecimii cand multi oameni, apartinand multor, variate natiuni, au celebrat cu bucurie la Ierusalim, Apostolii au inceput Misiunea Crestina care a fost destinata de Dumnezeu sa schimbe fata intregii lumi. Oameni erau mirati auzind pe Apostoli vorbind in limbile lor proprii si fiind foarte fericiti de aceasta. Ei comentau : oare acestia care vorbesc in limbi nu sunt Apostolii
Galileeni care pana de curand vorbeau doar in aceaiasi limba ca si Mantuitorul. Oare cum sa ne explicam ca acesti Apostoli ne vorbesc acum in limba fiecaruia dintre noi si intrebandu-se intre ei, oare ce inseamna aceasta ? Dupa ce toate acestea a inceput cuvantarea Apstolului Petru. Apostolul Petru a ridicat vocea si s-a adresat multimii, vorbind multimii despre profetiile lui Joel ( Ioel ), referitoare la venirea Sfantului Spirit si reamintind acestora miracolele si semnele pe care Mantuitorul le facu-se pana la momentul judecatii si rastignirii Sale si culminand cu marele miracol cand Dumnezu l-a inviat pe Mantuitorul la trei zile dupa crucificare si inmormantare, apoi Inaltandu-l la Ceruri. In acel moment se aud voci din multime : fratilor ce sa facem acum ? iar Apostolul Petru dupa ce reusise prin cuvantarea sa sa-i atraga pe foarte multi, le raspunde cu cuvinte simple si clare: Pocaiti-va si botezati-va fiecare dintre voi, in Numele Domnului Isus Cristos, pentru  iertarea pacatelor, si ve-ti primi harul Sfantului Duh. In acea zi foarte multi s-au botezat in numele Domnului Isus Cristos, au trecut la credinta peste 3000 de oameni. Iar Dumnezeu a adaugat mereu alti crestini prin botez, Apostolii avand harul vindecarii . In dumul lor spre Templu, Apostolii Petru si Ioan, au intalnit un om paralitic care cersa, iar Sfantul Petru i-a spus noi nu avem argint sa-ti dam, dar in numele

                                                                         30
lui Isus Cristos din  Nazaret,ridica-te si mergi. Apucandu-l de mana dreapta il ridica, iar acesta se face bine
instantaneu. Incepe sa mearga pe picioarele lui si intra in Templu laudandu-l pe Dumnezeu.
Faptele Apostolilor, dupa ce au primit har de la Dumnezeu prin Sfantul Spirit, la Cincizecime, cand Sfantul Duh a coborat peste Apostoli sub forma de limbi de foc, transformandu-i pe acestia in oameni curajiosi, plini de har si de adevar, de fapt a fost nastera Bisericii Crestine. Apostolii au devenit misionari in propria lor Tara si in alte Tari. Capacitatea de a vorbi elcovent si de a sfintii a fost transmisa si altor Predicatori si
Diaconi, in special de catre Apostolul Pavel. Gratia Sfantului Spirit a fost foarte vizibila si eficienta si a fost unica arma pe care Apostolii si Dicipolii au avut-o cand au parasit ascunzatorile lor, iesind in public si convertind multimea la Cristianitate. Ei nu au avut arme, faima sau notorietate, sau bani sau prestigiu, erau urmariti si persecutati de autoritati in propria lor Tara sau in alte Tari ale Lumii. Sfantul Spirit le-a daruit continuu energie si tarie, multumita Lui ca Instrument Divin a fost repurtata Victoria Crestinatii in numele lui Dumnezeu. Lupta Apostolilor in primele trei secole, fondarea Bisericii Crestine a fost facuta peste sangele Apostolilor, Discipolilor si altor Crestini. Sfantul Spirit impreuna cu Tatal, care a trimis pe Fiul sa protejeze Biserica si sa ghideze salvarea Omenirii, au constituit de fapt Puterea Divina, initiatore a acestei mari transformari spirituale ale Omenirii.

DUMNEZEU, SFANTUL SPIRIT : Sfantul Spirit este a treia persoana din Sfanta Trinitate, avand aceiasi esenta si rang cu Dumnezu Tatal si Fiul. Sfantul Spirit este martor, fiindca este adevar. Cei trei martori pe care ii reprezinta sunt : spiritul, apa si sangele si toate acestea trei marturisesc ca Sfantul Spirit este Dumnezeu, fiind revelat in multe capitole ale Sfintelor Scripturi. Sfantu Petru il intreaba pe Anania de ce Satana a intrat in inima ta sa-l minti pe Sfantul Duh ? tu nu ai mintit doar oamenii, dar pe Dumnezeu, Insusi, iar acest Anania, urmand pe sotia sa, care murise in acelas chip, moare in fata lui Petru, pentru ca dupa ce vanduse avutia lui, au ascuns o parte din bani si astfel s-au facut vinovati in fata lui Dumnezeu. Mantuitorul vorbind cu Apostolii Sai le promite ca dupa plecarea Sa la Ceruri, le va trimite pe Mangaietorul ( Santul Spirit ) care va fi trimis de Tatal, Sfantul Spirit, Spiritul Adevarului, va venii de la Tatal si va fi martorul Meu.
Biserica, proclama acest adevar, ca Sfantul Spirit este din aceiasi substanta cu Tatal si Fiul, din sanul Sfintei Trinitati. Biserica Crestina a incorporat acest adevar in Crezul de la Nicene, asa cum a fost pronuntat de al doilea Sinod Ecumenic, care spune asa :(CRED ) si intru Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si marit, care a grait prin prooroci. Intru una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca biserica. Marturisesc un botez spre iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie, Amin. Sfantul Spirit in adevar ramane in Biserica protejand si binecuvantand pe crediciosi, Sfantul Spirit este puterea si confortul credinciosilor, a fost promis de catre Domnul Isus Cristos. Sfantul Spirit este din aceiasi esenta cu Tatal si Fiul, este Cel care daruieste viata si energia, umbreste ceiace face in Bisetrica Stalpul si fundatia Adevarului. Sfantul Spirit a fost instrumentul Divin in nasterea Mantuitorului ca Dumnezeu si Om, dupa Timotei.Arhanghelul Gavril ii spune Fecioarei Maria, Sfantul Spirit va veni peste Tine, iar puterea Celui Prea Inalt te va umbri, iar pruncul ce se va naste va fi numit Fiul lui Dumnezeu. Sfantul Spirit este autorul Bibliei si sursa de inspiratie pentru cei care au scris-o. Asa se explica ca desi capitolele Bibliei au fost scrise de personae diferite la timpuri si locuri diferite, cu distante temporale de peste 1000 de ani, raman coerente si consistente in substanta si inteles. Acesta este un fenomen remarcabil care depaseste puterea noastra de intelegere. Nu exista o alta carte in lume care sa fie la fel de bine realizata ca Biblia, ale carei capitole au fosrt scrise la intervale asa de mari, de catre personae asa de diferite si care sa pastreze o armonie asa de perfecta. Profetiile care apar in Vechiul Testament cu sute de ani in urama, se realizaeaza in detaliu in Noul Testament. Acesta este un fenomen extraordinar, iar potrivirile exacte in promisiunile din VechiulTestament si realizarile acestora in Noul Testament, aceasta explica nu schimbarea adevarului dar reflecta dezvoltarea capacitatii de intelegere a noilor generatii. Sfantul Pavel arata “ cand vemea s-a implinit Dumnezeu L-a trimis pe Fiul… Dumnezeu a trimis Spiritul Fiului Sau in inimile noastre “ ( Galateni 4:4,6) Sfantu Spirit dealungul secolelor, reveleaza adevarul Divin si inspira Profetii si Apostolii sa transmita tuturora ce locuiesc pe pamant. Ce a fost in planul Atotputernicului Dumnezeu care a ales perssonalitati ce au fost indispensable in prezentarea adevarui in fata tuturor Natiunilor. Aceste personalitati alese nu au proclamat ca cele afirmate de ei ar fi fost propria lor filozofie sau idei si au recunoscut ca au fost insuflati de Sfantul Spirit servind voia lui Dumnmezeu. Aceste personalitai alese pot fi considerate ajutoarele lui Dumnezeu. Proorocii si Apostolii se autoconsidera ajutoarele Sfantului Spirit si vorbesc cu autoritate si incredere. Mantuitorul a spus Apostolilor Sai “ Primiti Sfantul Spirit, darurile Sale nu sunt statice ci au putere de transformare si sfintire pentru cei alesi si
                                                                              31
implineste voia lui Dumnezeu. Da-ti atentie fata de voi insiva si fata de toti ceilalti, din care Sfantul Spirit a facut gardiani, si ocrotiti Biserica Domnului. Darul Sfantului Spirit a fost dat atat preotilor cat si credinciosilor ce apartin Bisericii adevarate.

DARUL SFANTULUI SPIRIT: Crestini sunt incunostiintati ca darul Sfantului Spirit este dat numai celor care au credinta pura si nu acelora care nu pastreaza credinta adevarata si care cred in superstitii. Nu exista neutralitate in credinta : or crezi in Dumnezul Adevarat, or in lucruri creiate de mintea omeneasca ca astrologie, ghicit, vrajitorie, voracitate, omul drept credicios trebuie sa se lepede de pacatosenii si lucruri
dubioase si sa creada in Dumnezeul Adevarat, astfel va primii darul Sfantului Spirit, accepandu-l pe Domnul Isus Cristos ca unicul Mantuitor al nostru. Acceptarea lui Cristos ca Mantuitor, si credinta ca Isus este Dumnezeu Adevarat, este de fapt acceptarea Sfantullui Duh. Daca cineva nu accepta darul Sfantului Spirit, nu poate sa inteleaga realitatea Dumnezului Adevarului ce se va opune ideilor sale proprii.
Aceptarea credintei in Sfanta Trinitate este la libera alegere. Asa se explica ca cei care cred in superstitii se subjuga in mod voit proprilor lor idei eronate. Acestea sunt considerate idei impovaratoare care ii tin pe unii oameni departe de Dumnezeu. Daca cineva i-si deschide mintea si inima primind pe Sfantul Spirit in credinta fata de Dumnezeul Adevarului, va simtii marea diferenta in el insusi, avand pace in suflet si
traind in credinta. Este o larga varietate de darurii spirituale, dar este acelasi Spirit. Este Spiritul Sfant
care ne da capacitatea de intelegere. Cel credincios este chemat sa primeasca darurile conferite de Sfantul Spirit. In afara varietatii de daruri in credinta sunt varietati de ajutor, prin care cel credincios ajuta pe aproapele, cu dragoste si daruire. Cel ce primeste darul de ajutorare, se poate considera servitorul Domnului. El se devoteaza cu toate abilitatile sale cu dragoste in  servirea comandamentului lui Dumnezeu. Varietatea de servicii in viata de toate zilele, include medicamente, spitalizare, deservirea bolnavilor la pat, activitati sociale, ajutor pentru batrani, invatamant, lucru misionar, cinste fata de guvern in multiple servicii
generale oferite publicului, in ajutorarea unor oameni, in numele Domnului. Varietatea de lucrari, are rezultat energia actiunilor, a varietati de servicii, varietatea de lucrari are ca rezultat energia si actiunile. Ele conduc la rezultate minunate, care, vin fie in viata de toate zilele, a oamenilor or in lumea spirituala, cand este facuta in numele aceluiasi Dumnezeu. Varietatea de daruri a serviciilor si muncii sunt inspirate de unul si acelasi Spirit care imparte dragosea Sa fiecaruia, dupa voia Sa. Fiecaruia i se da manifestarea Spiritului pentru binele comun. Fiecaruia i se da energie, credinta si gratie pentru binele obstei. Succesul si realizarile serviciilor si muncii, pot fi atribuite Sfantului Spirit, care confera acestea. Aceste varietati desi separate contribuie aceluiasi scop de ajutorare reciproca, si de aceiasi autoritate, Sfantul Spirit, Domn si Dumnezeu. Acestea nu sunt varietati distructive, dar energii de Unifi care in serviciul vointei lui Dumnezeu. Sunt fructe
din aceasi radacina, Inspiratia lui Dumnezeu.Varietatile de daruri sunt multiple : Unuia i se da darul vorbirii, prin Sfantul Spirit, altuia i se da credita, altuia i se da darul vindecarii, de catre acelasi Spirit, altuia i se da darul miracolelor, altuia i se da darul de a face distinctie intre diferite Spirite, altuia i se da darul vorbirii in limbi, altuia interpretarea limbilor. Toate acestea vin de la Sfantul Spirit care daruieste fiecaruia dupa voia Sa. Darul rostirii cu intelepciune inseamna o intelegere mai profunda a vointei lui Dumnezeu si a misterelor salvarii, rostirea cunostintelor in forma corecta, ineamna bunul sens al cunostintelor,  credinta inseamna dar supranatural de la Sfantul Spirit, vindecare inseamna abilitatea de a vindeca boli variate,lucrul cu Miracolele inseamna dar supranatural, profetie inseamna miracol sub forma de prezentare a temelor religioase a cuvantului lui Dumnezeu, abilitatea de a face clara distinctie intre spirite, inseamna a avea abilitatea de a distinge intre spiritele venite de la Dumnezeu si cele venite de la Diavol, cunoasterea varietatii de limbi, inseamna abilitatea de a vorbi in in multiple dialecte ce inseamna ca acestea pot fi intelese numai de el, care le vorbeste fara interpret. Interpretarea limbilor inseamna abilitatea de a interpreta limba prezentatorului catre credinciosi care in conditii normale nu ar putea intelege ce se spune.

VORBIREA SI INTERPRETAREA LIMBILOR: darul interpretarii limbilor a fost necesar fiindca vorbitorul in limbi sau glossolalistul, nu a putut fi inteles de ascultatori. Si cere facultatea de a vorbi in limbi si a fost un fenomen comun si bine cunoscut. Practica de a se vorbi in limbi si dialecte este usor de gasit in Noul Testament. Corinteni 1, 2, 14. Glossolalia, in aceste doua pasaje inseamna abilitatea unor persoane de a se
exprima catre Dumnezeu in maniera exotica, dar in vorbire omeneasca. Cand limba respectiva a fost cunoscuta de cei din jur, interpretul a fost folosit. De sigur ca multi care au folosit glossolalia, vorbind in limbi necunoscute, iar cei care au auzit, nu au inteles, sau nu au beneficiat. Apostolul Pavel arata in Corintieni despre vorbirea in limbi, spunand : cel care vorbeste in limbi ( limbi sau dialecte straine ) , de
                                                                        32
fapt nu vorbeste pentru oameni ci pentru Dumnezeu. Sfantul Pavel compara rostirea limbilor de catre
vorbitori cu profetia ( anuntarea viitorului ) si el suporta profetiile, deoarece profetul vorbeste oamenilor pentru ai ajuta, ai consola, ai incuraja. El arata ca invatand sa vorbesti in fata credinciosilor, este atat in sprijinul vorbitorului, cat si al credinciosilor, aceasta este o forma primara pentru Biserica. Dar cei care vorbesc in limbi straine necunoscute credinciosilor nu servesc pe credinciosi ci pe ei insisi. Profetiile edifica
Biserica. Sfantul Pavel compara vorbirea in limbi si profetia astfel : cine prooroceste este mai mare de cat cine vorbeste in limbi. Este clar ca cel care vorbeste in limbi fara interpret nu are valoare pentru biserica. Sfantul Apostol Pavel spune :“ daca vin la voi si vorbesc in limbi, cum va pot fi de folos daca nu aduc cu mine revelatii sau profetii cu invatatura “Sfantul Apostol Pavel conclude “ : daca limba in care prezint cuvantarea nu este inteligibila, cum ar putea cineva sa inteleaga ? este ca si cum ai vorbi in vant, dar eu nu
a-si putea intelege nimic. Voi fi strain fata de vorbitor si el va strain fata de mine. La fel cum este cu invatatul si cu rugaciunea care trebuie sa fie inteleasa de credinciosi. Altfel rugaciunea in limbi este in vant. Daca ma rog in limbi spiritul meu se roaga, dar mintea nu pricepe. Deaceia trebuie sa ma rog atat cu spiritual cat si cu mintea, la fel se aplica si cantarea religioasa si binecuvantarea  Altfel daca binecuvantezi cu spiritual cum poate unul venit din afara, care nu are dar, sa spuna Amin la binecuvantarea ta, cand el nu intelege ce spui. Chiar daca i-ti multumeste dar ramane needificat. Sfantul Pavel a descurajat vorbirea in limbi afirmand ca mai bine folosesti 5 cuvinte cu mintea in loc de mii de cuvinte in limbi. Acele limbi sunt semn nu pentru credinciosi dar pentru necredinciosi, asa deci daca intreaga adunare vorbeste in limbi iar cineva din afara vine ii crede nebuni. Daca totusi sunt cuvantatori in limbi fara nici un interpret, bine este ca fiecare dintre cei din jur sa pastreze linistea in biserica iar el sa vorbeasca pentru el insusi si pentru
Dumnezeu. Sfantul Pavel nu se opune practicii vorbirii in limbi, aratand ca limba predicatorului poate deveni inteleasa fie prin folosirea unei limbi indeobste cunoscute, fie folosind interpret sa transleze ce a spus vorbitorul. Pentru cei din aceasta adunare se poate ca orice profetie sa poata fi facuta de fiecare, pe rand, in acest fel fiecare poate invata si poate fi incurajat. Varietatea darurilor mentionate aici, din Romani 12:6-8 sunt inspirate de unul si acelasi Spirit Sfant, care ii daruieste fiecaruia dupa voia Sa. Toate aceste varietati de daruri sunt interdependente si egale, venind de la aceiasi sursa, Sfantul Spirit.

GLOSSOLALIA MISCAREA DE AZI : Vorbirea in limbi in Noul Testament asa cum a fost descrisa mai sus, este foarte diferita de noua glossolalia, vorbirea in limbi de azi. De asemenea cuvantul glossolalia este un termen care a fost adoptat mai tarziu, abia in secolul 19, fenomentul vorbiri in limbi este foarte vechi, a fost mentionat de foarte mult timp. Diferenta consta in faptul ca in trecut si inspecial in Biblie vorbirea in limbi a fost vorbirea omenirii in limbi straine, care a putut fie inteleasa direct sau prin interpret. Glossolalia in acceptiune de azi are alt inteles si nu trebuie sa fie asociata cu Biserica Penticostala, deasemenea. Aceasta noua miscare din ziua de azi, a inceput in 1960 de catre un Preot Episcopal in California. Aceasta miscare
s-a dezvoltat dar nu fara opozitie, scopul miscarii glossolaliei consta in faptul ca “limbile “ nu sunt limbi
omenesti, ci doar vorbire nearticulata. Unii presupun ca este o simpla bolboroseala, iar altii sustin ca nu. Dar toti agreiaza ca din punct de vedere lingvistic, glossolalia nu este limba umana, pentru unul care nu poate identifica nici o limba pozitiva vorbita, iar aici este dovada ca glossolalia contine totusi o expunere. In ciuda afirmatiilor membrilor acestei miscari, acestia totusi nu pot avea un contra argument la investigarea stiintifica. Desigur ca este o diferenta explicita intre limbile umane si Glossolalia de azi. Interpretarea diferitelor forme de Glossolalia nu este la fel pentru toti care o vorbesc: desigur ca nu este nici o similaritate intre interpretarile date. Din punct de vedere lingvistic glossolalia nu poate fi incorporata in grupul limbilor umane vorbite. O cercetare mai indeaproape reveleaza faptul ca ca aceasta a atras pe multi oameni nefericiti care manifesta anxietate si instabilitate. Frenezia lor indica pierderea controlului propriei minti, care conduce la trecerea granitei cand mai pot controla reactiile proprii. Studiille arata ca in noua miscare persoana implicata are nevoie de o mai buna experienta religioasa, ca ea nu poate gasi satisfactie in biserica traditionala. Multi asociaza cu aceasta miscare denumita glossolalia, inclina spre cultura mistica, folosofie orientala, vrajitorie, astrologie, etc. deoarece ei nu pot gasi satisfactie in bogatia materiala or in afluenta sociala. Aceasta insatisfactie este partial din cauza materialismului, si evolutiei tehnologice, a secolului nostru. Desigur ca posedarea avutiilor materiale nu poate satisface spiritual intrega umanitate. Oamenii din zilele nostre au nevoie de un spirit viu. Biserica nu poate satisface aceasta fiindca biserica insasi este amestecata in materialism. Unii oameni in zilele noastre se intorc la miscari mistice si droguri sa se
autodepaseasca si sa se autosatisfaca. Actiunile societatii de astazi reflecta in mod clar lipsa de valoare spirituala si indica nevoia de a se intoarce la conceptul Cristianitatii. Este o situatie trista vazand din ce in
                                                                         33
ce mai multi nesatisfacuti cu viata materiala, si posedarea de averi, care se duc la variate miscari de cult, societatea se stradueste sa obtina si mai mult materialism. Din ce se obtine mai mult materialism aceasta
genereaza tot mai multa insatisfactie si nefericire. Mai multa nefericire, conduce la exodul spre lumea oculta. Jalea exprimata din ce in ce de mai multa lume, este de fapt ce auzim noi restul societatii in special in Biserica Crestina. Intrebarea pe care trebuie sa ne-o pune-m este “ oare acesti oameni care s-a dus la occultism, in special cei din miscarea glossolalia gasesc cu adevarat satisfactiile spirituale cautate ? Examinarea acestor miscari indica ca oamenii care i-si doresc aceasta re-desteptare in ele, dea lungul timpului realizeaza ca de fapt ca aceste manifestari sunt sub nivelul asteptat. Studiile arata ca cei care intra in aceasta miscarea de fapt sunt cei care cauta noi satisfactii spirituale. Dorinta celor care cerceteaza satisfactiile spirituale in Biserica lui Cristos. Din moment ce Biserica este de fapt adunarea credinciosilor, depinde de ei insisi sa-si implementeze si realizeze implinirea nevoilor spirituale. Eclezia. Miscarea de redesteptare a vietii spirituale trebuie pornita cu Biserica insasi, atat din partea conducatorilor cat si a credinciosilor. Nu exista satisfactii in afara Bisericii. Este mai usor de renovat metodele spirituale in interiorul Bisericii si de re-creiat pe durata foarte lunga miscari care in trecut au si fost realizate, dar care nu au fost viabile. Aceasta este o lectie a trecutului ca aceste miscari nu sunt noi, ci dateaza de mii de ani.
De aceia Sfantul Apostol Pavel aseaza profetia mai pre sus de vorbirea in limbi aratand : Cel ce profeteste este mai presus de cat cel ce vorbeste in limbi. Asa ar putea fi edificata Biserica. Arata ca cei care i-si doresc o inaltare spirituala trebuie sa o gaseasca chiar in Biserica. Acesta este raspunsul care cei ce traiesc in Biserica, daca esti interesat in manifestari spirituale incearca sa inbunatatesti aceasta chiar in
Biserica. Acesta este raspunsul catre cei care parasesc Biserica si alearga dupa miscarea glossolalia, sau dupa miscari similare. Ce se recomanda in ziua de azi pentru evitarea insatisfactiilor, este ca majoritatea credinciosilor sa se redestepte in intarirea  spirituala, ceva care este atat de necesar Bisericii.

INVOCAREA SFANTULU SPIRIT : Sfantul Spirit este a treia Persoana a Sfintei Trinitati, care vine de la Tatal, asa cum au spus Proorocii ca a fost Instrumentul Divin prin care s-a nascut Cristos. Sfantul Spirit este Autorul Bibliei : El ghideaza si protejaza Biserica lui Cristos, si i-a daruit viata in ziua Cincizecimii. Sfantul Spirit este Cel care in Biserica daruieste varietate de daruri spirituale, pentru iluminare si satisfactii. De aceia Crestinii invoca de-a lungul timpului bucurii sau dureri spirituale, Sfantul Spirit intareste credinta si
bucuria de a trai. Membrul devotat al Bisericii nu ar trebui sa se lase atras de “miscari “ in afara Bisericii, unde nu exista salvare. Trebuie inteles de fiecare ca déjà posedam cel mai mare dar spiritual care ne poate fi dat de Credinta Crestina. Crestinul trebuie sa se dedice singur la credina in Dumnezeu, si sa nu se lase prada ratacirii, in momentele de slabiciune spirituala. Sfantul Spirit le da daruri numai acelora care au credita adevarata. “ Hai sa ne rugam mereu implorand cu toata perseverenta posibila. Sa fim tari in credita in Domnul  Sa ne invesmantam in armura Dumnezeiasca iar in acest mod sa putem sa rezistam vointei Diavolului. Efeseni 6:18, 10-11. Amin! Copyright © 2012 Constantin ( Costel ) Calin.

ROMANI. SFANTUL APOSTOL  PAVEL, VASUL ALES DE DUMNEZEU.
Epistola catre Romani este “ magnum opus “ al Apostolului Pavel. Nici una dintre celelalte scrieri ale sale nu este la fel de bogata si bine organizata. In aceasta scriere intalnim deopotriva “ cunostintele “ lui Pavel si “ cunostinta “ lui in arta de a le aranja intr-un tratat de teologie sistematica. Dintre toate cartile scrise candva, aceasta este cea care a influentat cel mai mult evolutia si cursul gandirii crestine. Fiecare crestin ar
trebui sa studieze continutul acestei epistole. Ea este “alfabetul ” credintei dar nu se opreste aici, ci, in profunzimi, se dovedeste busola tuturor calatoriilor prin doctrinele Bibliei. A deveni familiar cu invataturile acestei scrieri este tot una cu a fi “ inradacinat “ in credinta si a dobandi certitudini divine in problemele cruciale ale vietii, mortii si eternitatii. Aceasta epistola a fost scrisa in anul 57 d.H. in casa lui Gaiu, din orasul Corint, adresata crestinilor din Roma, cetate ce fusese infiintata in anul 735 i.H si ajunsese cea mai mareata capitala a lumii, cu o populatie de peste un million de oameni. Epistola a fost incredintata lui Fivi, diaconita bisericii din Chencrea, unul din cartierele portuare ale Corintului, asa a ajuns la crestinii din Roma. Cand Pavel s-a apucat sa scrie aceasta epistola trecusera déjà aproximativ 25 de ani de la  propavaduirea Evangheliei dea lungul si dea latul Imperiului Roman. Comunitatile crestine se raspandise in toate colturile Imperiului, era inevitabil ca aceasta noua invatatura sa ridice intrebari chinuitoare in inimile celor ce o intalneau pentru prima oara. Cum se impaca Evanghelia iertarii cu “ dreptatea” lui Dumnezeu ? ce mai  ramanea din “ neprihanirea “ ceruta de Dumnezeu daca pacatosii erau iertati prin oferta gratuita a “ harului “ ? Ce fel de relatie era intre aceasta “ Evanghelie “ si stravechea “ Lege a lui Moise “ ?
                                                                          34
Nu-l desfiinta ea pe Moise ? Si ce mai ramanea din legamantul “ Avramic “ Cum se putea ca “ Neamurile “ sa aiba parte de privelegiile aceluiasi legamant facut cu Evreii ? Ce se va allege din nivelul moral, daca se raspandeste acum vestea ca Dumnezeu nu-I mai priveste pe oameni prin filtrul pretentiilor Legii, ci
prin usa deschisa a harului ? Nu vor ajunge oamenii sa creada ca este mai bine sa pacatuim mai mult ca sa se inmulteasca si mai mult harul ? Ce mai ramanea valabil din promisiunile facute de Dumnezeu
Israelului ? Mai ramanea in picioare statutul de popular al  “ Legamantului ? “ Va mai avea Israelul, care-l respinsese pe Mesia, un rol in istoria viitoare a lumii ? Nu cumva “ legamantul “ cel nou semnifica si lepadarea Israelului ca popor ? Multora dintre evreii evlaviosi li se parea ca noua cale propusa de Pavel arunca pe ferestra tocmai traditiile si mostenirile care le erau cele mai dragi. Iata deci ca pentru multi se cerea o explicatie mai clara si cumva definitiva asupra noii invataturi aparute in Biserica crestina. Lui Anania Dumnezeu ii spuse-se : Du-te caci el ( Pavel ) este un vas pe care l-am ales, ca sa duca Numele Meu inaintea Neamurilor, inaintea Imparatilor si inaintea fiilor lui Israel. Cu pregatirea lui temeinica de Fariseu, cu cunostinta lui delicata si cu credinta lui puternica in religia evreilor, Pavel i-si daduse seama, chiar mai mult de cat impotrivitoriii sai, de aspectul contradictoriu al invataturii, ce-i fusese incredintata. Dumnezeu a trebuit sa-l convinga mai intai pe el insusi de temeinicia crestinismului. Faptul ca a primit “ Evanghelia “ lui direct prin relatie dumnezeiasca nu l-a scutit pe Pavel de zbucium launtric si de multa framantare sufleteasca. In capitolul 9 el face marturisirea: simt o mare intristare si am o durere necurmata in inima pentru fratii mei, rudele mele trupesti. Iata ce scrie C.A Fox despre marele Apostol: “ Mai multe
calitati, apparent contradictorii, au fost puse impreuna de Dumnezeu pentru a impleti fiinta launtrica a lui Pavel. Putem spune ca Pavel a fost Evreu pana la maduva, Grec in cel mai deplin sens al cuvantului si cetatean Roman prin nastere. Dincolo de toate acestea el a unit in personalitatea sa o neobisnuita vigoare intelectuala, o mare putere a vointei, o simtire adanca si o mare compasiune pentru oameni. Iudaismul lui Pavel s-a frant in intalnirea directa cu Cristos pe drumul Damascului. Convertirea lui brusca si capitularea lui neconditionata, l-au facut cel mai potrivit vas pentru a demonstra evreilor ca Isus este viu, El este Mesia, cel care trebuia sa vina. Experiena lui l-a ajutat nu ca sa prezinte crestinismul ca pe ceva antagonic iudaismului, ci ca pe o urmare fireasca, ca pe o continuare si ca pe o implinire a lui. Destinatarii epistolei Cand scrie aceasta epistola, Apostolul Pavel inca nu fusese la Roma. Avea insa dorinta aceasta arzatoare si planuia sa calatoreasca acolo. Intelesese importanta stratetegica a Bisericii stabilite chiar in capitala Imperiului. De acolo se puteau raspandi apoi in toata lumea invataturile noii Evanghelii. Formata din Evrei si din Neamuri, comunitatea crestina crescuse repede, probabil prin venirea multor crestini convertiti din alte parti ale Inperiului. Sfantul Pavel isi numeste cititorii cand Evrei, cand Neamuri, In incheierea scrisorii el saluta 26 de personae din care peste doua treimi au nume grecesti. Continutul epistolei :este de fapt o prezentare maiastra a adevarurilor marete ale crestinismului care sa-i dumireasca si pe Evrei dar si pe Neamuri, are trei sectiuni terminate fiecare cu o doxologie. Primele 8 capitole sunt doctrinare, sectiunea de la mijloc are un caracter national, clarificand relatia Israelului, ca natiunile, cu noua Evanghelie, iar ultima parte este devotionala, ilustrand pe scurt aplicarea noii invatauri la viata practica de toate zilele.
1. Doctrinal : expozitie- Cum mantuieste Evanghelia pe pacatosi.
2. National : explicatie – Cum se aplica Evanghelia Israelului.
3. Devotional : aplicatie : Cum se traieste Evanghelia.
Cuvinte cheie si teme caracteristice : In famioasa lui “ Prefata la studiul epistolei catre Romani “ Martin Luther, celebrul reformator german, scrie urmatoarele : Ca sa pornim la drum, mai intai trebuie sa lamurim cateva problem de limbaj. Este absolute esential sa nu incepem studierea acestei epistole mai inainte de a vedea ce intelege Sfantul Apostol Pavel prin termeni ca : Lege, pacat, har, credinta, neprihanire, fire
pamantesca, duh, etc. Fara lamurirea acestor termeni, studierea acestei epistole poate ramane fara nici o valoare practica. Iata de exemplu acest cuvant magic “ Lege” El nu trebuie luat in intelesul lui social obisnuit care defineste norme dupa care cetatenii stiu ce trebuie sa faca si ce sa nu faca. Acest aspect este valabil numai in ce priveste legile sociale omenesti in care sunt judecate si apreciate numai faptele, fara sa se aiba in vedere atitudinea inimii. Legea lui Dumnezeu este altfel. Dumnezeu judeca dupa ce este in strafundurile inimii si de aceia Legea Lui nu se opreste la aspectul exterior al faptelor. Ea se pogoara in adancimile fiintei umane pretinzandu-i nu numai un anumit fel de comportament ci si un anumit fel de simtire. Legea lui Dumnezeu pedepseste chiar si faptele aparent bune, atunci cand acestea nu izvorasc dintr-o pornire sncera a inimii. Ipocrizia si minciuna nu sant tolerate. Psalmul 116:11 decreteaza “ Orice om este


                                                                  35
inselator” , facandu-i pe toti oamenii mincinosi in comportamentul lor. Intr-a devar, omul nu poate tine din toata inima Legea lui Dumnezeu. Este in natura noastra sa ne placa parca dinadins raul si sa nu ne atraga ceia ce este bine. Si daca inima noastra nu-si gaseste placerea in ce este bine, atunci este clar ca nici un om nu poate tine in mod absolut Legea divina. Aceasta nu inseamna altceva de cat ca omul este pacatos in strafundul naturii sale si ca aceasta stare de pacat atrage asupra noastra mania lui Dumnezeu, indiferent daca aparent traim ca niste oameni respectabili facand in exterior fapte considerate de toti ca fiind “bune” Concluzia pe care o trage Sfantul Apostol Pavel, in cuprinsul capitolului 2 din epistola catre Romani este ca pana si iudeii sunt pacatosi, caci nu cei ce aud Legea sunt neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, ci cei ce
implinesc Legea aceasta vor fi socotiti neprihaniti. El intelege prin aceasta ca niciunul, prin faptele facute, nu este un implinitor al Legii. Dimpotriva, el ii acuza pe toti, direct in fata, de comiterea celor mai flagrante incalcarii ale Legii : “ Tu care zici sa nu preacurvesti, preacurvesti ? “ Caci prin faptul ca judeci pe altul, te osandesti singur, fiindca tu care judeci pe altul faci aceleasi lucruri. Da stiu ca tu traiesti in exterior o viata
care pare sa respecte prevederile Legii si ca ii judeci pe ceilalti care nu fac ca tine, stiu ca esti foarte priceput sa vezi paiul din ochiul aproapelui tau, dar de barna care-ti impedica vederea nu ai habar. Adevarul este ca si daca tii in aparenta Legea, cu fapte exterioare, din pricina pedepsei sau de dragul rasplatirii, inlauntrul fiintei tale faci lucrarea aceasta fara nici o placere, impotriva pornirilor naturale si numai impins de la spate. Daca ti s-ar da voie, ai face de indata exact ceiace Legea te opreste. Concluzia fireasca care se impune, este ca inlauntrul tau, tu urasti Legea. Atunci ce importanta mai are ca tu ii inveti pe altii sa nu fure, cand stim ca tu ai hotia in inima si ai fura din toata inima daca te-ai lasa dus de pornirile inimii tale ? Nu vezi cata ipocrizie se ascunde in in dosul unei masti de decenta ? Tu ii inveti pe altii dar nu te poti convinge
nici pe tine insuti. De fapt, respectand ceia ce tu, ca evreu , numesti Lege, n-ai ajuns s-o si intelegi vreodata. Legea nu ne poate rezolva problemele. In capitolul 5 al epistolei, Sfantul Apostol Pavel spune clar ca Legea nu a venit sa ne faca mai buni, ci doar sa scoata in evidenta pacatul. Cu cat Legea ne pretinde mai multe, cu atat noi ne impotrivim ei urand-o din toata inima. Acesta este motivul pentru care Sfantul Apostol Pavel spune in capitolul 7:14 ca : Legea este duhovniceasca dar eu sant rob pacatului. Se intelege ca daca legea ar fi fost numai pentru trupul exterior, ea ar fi putut fi satisfacuta prin fapte exterioare, dar atata vreme cat legea este duhovniceasa ca nimeni nu o poate implinii, pentru ca ne este impotriva firea noastra pacatoasa. Numai Dumnezeu ne poate schimba inima si ne poate darui una care il poate ridica pe om la nivelul Legii lui Dumnezeu. Numai prin lucrarea de inoire facuta de Duhul Sfant putem ajunge sa dorim sa facem voia lui Dumnezeu, nu de frica pedepsei sau de obligatie, ci dintr-o pornire sincera a inimii. Legea care este duhovniceasca nu poate fi implinita de cat de un om facut duhovnicesc prin lucrarea de inoire a Duhului. Acolo unde Duhul Sfant inca nu a intrat, ramane in continuare pacatul, ramane impotrivirea tacita fata de lege si dusmania fata de prevederile ei. Aceasta se intampla cu toate ca mental, noi recunoastem ca voia
lui Dumnezeu este Buna, Dreapta si Sfanta. Cautati sa va familiarizati cu felul acesta de gandire al Apostolului Pavel si ajunge-ti sa va dati singuri seama ca “ facand faptele legii “ si “ implinirea Legii “ sunt doua lucruri cat se poate de deosebite. Faptele Legii sunt insumarea a tot ceia ce face cineva din dorinta sincera de a respecta perceptele dinine prin stradaniile puterilor proprii. Oricat de sincere sunt aceste stradanii, ele sunt insotite mereu de o stare de inversunare a inimii si de o canstrangere a pornirilor launtrice, care fac in ultima instanta faptele exterioare tot una cu ipocrizia, golindu-le de orice valoare. Aceasta este cauza care il face pe Apostolul Pavel sa scrie in Romani 3:20. “ caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostiinta deplina a pacatului “ Pe de alta parte, a implinii Legea este a face faptele ei din dragoste, cu o inima voiasa si binevoitoare, fara a simtii presiunea necesitatii sau apasarea constrangerii. Aceasta atitudine voioasa si binevoitoare a inimii este produsul lucrarii Duhului Sfant inlauntrul celui mantuit: “ pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata in inimile noastre prin Duhul Sfant, care ne-a fost dat “ 5:5 Dar Duhul Sfant nu este dat decat “prin urma”
si “ca rezultat” al credintei mantuitoare in Domnul Isus Cristos. Aceasta este ceiace spune Apostolul Pavel in introducerea sa : “ Pavel pus de o parte sa vesteasca Evanghelia lui Dumnezu, pe care o fagaduise mai inainte prin Proorocii Sai in Sfintele Scripturi.” Ea priveste pe Fiul Sau, nascut din samanta lui David, in ce priveste trupul, iar in ce priveste duhul sfinteniei dovedit cu putere ca este Fiul lui Dumnezeu, prin invierea mortilor, adica pe Isus Cristos, Domnul nostru prin care am primit harul “ 1:15.Schimbarea inimii se face prin lucrarea Duhului, care la randul sau nu este decat rezultatul credintei. Putem spune asa dar fara nici o ezitare ca singurele fapte bune sunt cele care sunt o consecinta a credintei. Numai “ neprihanirea care se capata prin credinta poate implinii Legea “ caci numai din meritul castigat de Hristos primim in dar lucrarea Duhului, care ne transforma inima facand-o sa-i placa lucrurile cerute de Dumnezeu. Aceasta este de fapt
                                                                      36
definitia Harului, care nu este un fel de certificat pentru libertatea de a face tot ceia ce ne pofteste inima pacatoasa. Harul este dorinta si puterea pe care ne-o daruieste Dumnezeu pentru a implinii voia Sa Sfanta. Credinta nu desfiinteaza faptele Legii, ci le face accesibile celui mantuit. “ Deci prin credinta desfiintam noi Legea ? Nicidecum. Dimpotriva , noi intarim Legea. 3:31.Pacatul este un alt termen care trebuie explicat: In Sfanta Scriptura, pacatul nu este numai savarsirea faptelor care incalca prevederile Legii, ci implica un intreg complex de sentimente si atitudini ale inimii care ne indeamna sa calcam Legea. Dumnezeu nu se  opreste la aparente ci pune degetul direct pe rana atunci cand “ nu se uita la ce izbeste ochiul, ci priveste la inima” Inainte de a devenii fapte, pacatele noastre erau ascunse in cutele infinit de sensible ale inimii: “ Dar ce iese din gura, vine din inima si aceia spurca pe om  Caci din inima ies gandurile rele, uciderile, preacurviile, furturile, marturiile mincinoase, hulele. Iata lucrurile care spurca pe om “ Matei :15 : 17-20. Prin urmare, credinta este singura noastra cale de neprihanire, caci credinta ne aduce in inima lucarea Duhului Sfant. In Ioan 16:8-9, Domnul Isus spune ca singurul pacat care nu li se va ierta oamenilor este necredinta. “ Cand va veni El ( Duhul Sfant ) va dovedi lumea vinovata in ce priveste pacatul, neprihanirea si judecata, pentru ca ei nu cred in Mine. Cel ce crede are calea deschisa spre neprihanirea pornita dintr-o inima spalata de sangele Domnului Isus si inoita de lucrarea transformatoare a Duhului Sfant. Dintr-o astfel de inima vor curge apoi rauri de apa vie cum zice Sfanta Scripura. Inainte de a exista faptele bune sau rele, exista o inima stapanita de credinta sau de necredinta. Inima firii pamantesti este radacina tuturor relelor. Ea este capul sarpelui despre care vorbeste Sfanta Scriptura si despre care i-a fost promis lui Adam ca va fi zdropit sub picioarele semintiei lui.

EPISTOLA CATRE ROMANI “ NEPRIHANIREA DATA IN DAR “.
1. Neprihanirea lui Dumnezeu este ceea ce ne trebuie : 1:18 -1:31 omenirea l-a parasit pe Dumnezeu si a pierdut neprihanirea. 2:1-2 :16 Neamurile, fara Lege sunt vinovate.2:17-3:8 Iudeii, sub Lege sunt si ei vinovati. 3:9-3 :20 Rezultatul : Vinovatia intregii omeniri.
2. Neprihanirea lui Dumnezeu ne este daruita : 3:21 Nu prin tinerea Legii, 3:22, 23 Prin credinta (calea). 3:24 Prin harul divin acordat ( izvorul ), 3:24,25 In urma mortii lui Hristos (prilejul ), 3 : 26, 31 fara plata pentru Neamuri, ca si pentru evrei ( scopul ), 4:1-25 Exemplifica in Avram si in David ( exemplele ), 5:1-11 are ca urmare mari binecuvantari (rezultatul ) , 5:12-21 Rezumatul : Mantuirea este oferita intregii omeniri.
3. Neprihanira lui Dumnezeu este realizata in noi : 6:1-13 Noi am murit fata de pacat si traim pentru Dumnezeu. 6:14-5:25 Noi am murit fata de Lege si traim sub har. 8:1-13 Noi am murit fata de fire si traim prin Duhul.
4. Neprihanirea lui Dumnezeu ne este asigurata : 8:14-25 Suntem fii si ne asteapta slava. * :26-27 Mijlocirea Duhului. 8 : 28-34 Scopul etern al Tatalui. 8:35-39 Dragostea statornica a Fiului.
5. Neprihanirea lui Dumnezeu este la lucru pentru noi : Cap.9 Israelul a fost ales in trecut. Cap. 10 Israelul este indepartat in present. Cap.11 Israelul va fi restaurant in viitor.
6. Neprihanirea lui Dumnezeu este aratata prin noi : Cap.12,13 In cadrul activitatilor
spirituale, sociale si cetatenesti, Cap. 14, 16 in cadrul partasiei si slujirii noastre Crestine. Comentarii si selectiuni pentru o intelegere mai profunda a Sfintelor Scripturi.

CINE ERAU MAGII ?
Magii erau preotii cei mari si cei mai invatati ai mezilor, persilor si babilonienilor, asa cum sunt si Patriarhii in biserica crestina, dar apartineau unor popoare care nu-l cunosteau pe Dumnezeu. Acesti magi invatati, astronomi si astrologi, ai acestor Tari, se ocupau numai cu stiinta si citirea in stele. Magii acestia dupa mai multi istorici, erau pagani idolatrii, dupa altii iudei din cei risipiti in toata lumea, sau probabil niste prozeliti,
fiindca stiau profetiile ce vorbeau despre Mesia si despre ivirea unei stele minunate, care va vesti nasterea Lui. Mai tarziu s-a admis de unii, ca Magii erau niste “ crai, vievozi, regi, imparati, fiindca au adus daruri imparatesti, Pruncului-Imparat si Dumnezeu-Cuvantul. Apusenii prin legendele lor posterioare, ne-au comunicat ca cei trei magi se numeau : Melhior, Baltazar si Gaspar.( Desigur ca in afara de cei trei Magi
exista si al patrulea, pe nume Artaban, care nu a reusit sa ajunga la timp si sa-i intalneasca pe primii trei.)
Ei ii socotesc regi sau imparati si-i serbeaza pe toti trei in ziua de 6 ianuarie, cand noi ortodoxii serbam Botezul Domnului. Cantecele de stea, Vicleimul, Irozii, etc. amintesc si  neamului nostru romanesc, despre cei trei Crai de la Rasarit. Dupa mai multi istorici vechi, Magii nu erau imparati dar erau sfatutorii imparatilor in Media, Persia si Babilon, aducatori de jertfe, talmacitori de vise, prooroci, dregatori, suprem caluzitori. Se ocupau cu astrologia si medicina, si erau de foarte mare cinste. Psalmistul spune ’’ Ïmparatii
                                                                        37
Tarsisului, arabilor, daruri vor aduce.” asa cum a dorit Dumnezeu, Tatal nostru. Artaban : In stravechiul oras Surate, de pe tarmul roditor al fluviului Ganges, vietuia pe atunci un tanar bogat, pe numele de Artaban. Avea fata de o frumusete stranie, iar ochii vii si scanteietori tradau o adanca bunatate de suflet si o minte intelegatoare. Culoarea inchisa a pielii, ce imprastia un miros delicat de ambra, avea o stralucire de abanos lustruit. Peste fruntea lui larga, cadeau in doua parti undele linistite ale parului ca o inoptare. Omul acesta se credea ca suferea foarte mult. Paloarea lui de fildes silea sa se faca presupunerea aceasta. De altfel se stie ca numai oamenii care sufera in tacere, sunt palizi. Este intotdeauna o legatura tainica si stransa intre culoarea palida si suferinta. Artaban facuse in tinerete multe calatorii prin cele mai indepartate Tari ale rasaritului. Era cunoscut de oameni invatati, de poeti, de profesori, de intemeietori de religii. Sub farmecul aducerii aminte, ii rasari fara de veste in fata imaginea celor trei prieteni ai lui, cu care studiase odinioara impreuna, la vestitele scolii de la Delhi, Gaspar, Melhior si Baltazar. Nimic nu i-ar fi putut desparti unul de altul. Baltazar, care intelegea si limba evreiasca, le citea ceasuri intregi din profeti, din psalmii lui David, si
din Cantarea Cantarilor lui Solomon. Din aceste proorocii ei pricepusera ca nu peste mult timp trebuia sa se nasca Mesia, care avea sa intemeieze o religie noua si adevarata, iar venirea S-a va trebui sa fie precedata de o vedenie cereasca, neobisnuit de mareata, steaua calauzitoare, in care Arhanghelul Gavril, prin puterea lui Dumnezeu se prefacuse in stea luminoasa pentru a calauzii pe magi sa mearga la El si sa-l cinsteasca cu daruri imparatesti pe Mantuitorul lumii, Domnul Isus Cristos si pe Preacurata Maica Fecioara, Maria. Dupa ce pusesera juramantul primii trei plecase fiecare in tinutul lor, iar la Surate ramase-se doar Artaban, urmand ca la aparitia Stelei Calauzitoare sa se intalneasca toti patru la Damasc si sa plece impreuna cu daruri la Mantuitorul, nou nascut. Acum Steaua Calauzitoare deja aparuse pe cer, Artaban acum intelese ca a venit timpul sa plece. Multa lume, adulti si copii erau entuziasmati de aparitia acelei stele stralucitoare
care intrecea luminozitatea lunii si a stelelor in timpul noptii. Artaban i-si vandu a doua zi palatele si gradinile, unui prieten bogat din India, si dupa ce-si ascunsese banii in chimir pleca in graba la Calcuta, unde cu bani sai reusii sa cumpere trei pietre scumpe de la un negustor de nestemate si anume, un turcoaz, un opal si un rubin de o marime neobisnuita. Cu restul de bani ce-i mai ramase-se i-si intocmi o caravana de mai multe camile, din cativa arabi, care aveau sa-l insoteasca si din cele trebuincioase pentru o calatorie atat de lunga.Cand fu gata cu toate, el o porni la drum in graba cea mare, pentru a nu pierde ceasul intalnirii, hotarat cu cei trei prieteni ai sai Magi, la Damasc. Dupa ce platii calauzilor se desparti de ei si merse mai departe spre Damasc, dar intr-o padure, intalnii un om lungit in marginea drumului si dupa o strasnica lupta sufleteasca se hotari sa ramana langa bolnav, ca sa-l ingrijasca. “ Tu Insu-ti esti Iubirea ”se gandi Artaban chemandu-si in minte Chipul senin a lui Mesia “ fara de milostenie nu poate nimeni sa-ti slujasca “. A trecut multa vreme pana ce bolnavul sa simtit mai intremat si gata de a-si continua drumul mai departe. Artaban a
intels ca prietenii lui plecase, si la sfatul bolnavului, pleca si el la Damasc. I-si intocomii si o noua caravana si pleca spre Betleem, dar cand ajunse la poarta  cetatii, cazu in genunchi si saruta pietrele zidurilor invechite, inima ii batea puternic, iar cand ajunse in oras , o priveliste ingrozitoare ii sfasia inima, oriunde
i-si arunca ochii nu vedea de cat copii ucisi. Si afla de la o femeie ca pricina macelului era cauzata de Irod
care se temea de nasterea lui Mesia si poruncise sa fie ucisi toti copii de la doi ani mai in jos. Din groaza mortii, fugise si Maria impreuna cu Isus si Iosif, caruia ingerul lui Dumnezeu i se aratase in vis, vestindu-l sa fuga in Egipt. Stapana casei unde se adapostise Artaban, avea un copil mic. O ceata de ostasi in frunte cu comandantul lor, navali fara de veste, in curte, pentru a omora copilul. Femeia cazu in genunchi inaintea
lui Artaban si-l ruga din tot sufletul sa-i mantuiasca odorul de la moarte. Fara a sta mult pe ganduri, Artaban scoase din buzunar a doua piatra pretioasa si o dadu comandantului, cu rugamintea sa lase copilul in viata. Soldatii se indepartara crutand viata pruncului nevinovat. Bucuria femeii fu deosebit de mare, nu stia cum sa-i multumeasca binefacatorului ei. Artaban o ruga, insfarsit sa-l duca si sa-i arate pestera unde se nascuse Mesia. Ajungand acolo, el o gasi goala , trista si tacuta. Numai din departare se desprindeau tipetele copiilor si ale mamelor din Betleem. Artaban culesese pe drum un manunchi de flori frumoase si inainte de a iesii din pestera, le puse in ieslea unde fusese culcat Mantuitorul. Tot ce mai avea acum la sine, era numai o singura piatra scumpa, ramasa din cele trei, adica rubinul. Cu el in buzunar a cutreierat multe Tari, pentru ca sa-l gaseasca pe Imparatul adevarului, dar pretutindeni a gasit numai durere, necazuri si suferinte. Artaban a stat in ajutorul fiecaruia, impartind unuia mangaiere, altuia bani, si altora sfaturi binevoitoare. In felul acesta au trecut mai bine de 30 de ani. Aflandu-se in drum spre Ierusalim, Artaban auzi odata vorbindu-se in Nazaret despre Mesia. Isus Hristos, era in clipa aceia tocamai la Ierusalim, in capitala Iudeei. “ Trebuie sa fie El “ se gandea neobositul Mag, " Ma voi duce sa ma inchin lui si ca un semn al iubirii mele,

                                                                  38
ii voi darui piatra ce a mai ramas” El se pregatiti cu cea mai mare iuteala de drum si o porni spre Iudeea. Avu de mers multa cale printre dealurile pline de flori salbatice si de maslini. Trecea prin lanuri de orz si de grau inverzite; aerul proaspat al campiilor deschise, il intinerea si ii iutea piciorul. Cat de fericit se va simti el in fata Mantuitorului. Oare Mesia il va primi bucuros si il va binecuvanta ? Cu cata bucurie se va intoarce in Tara sa indepartata, pentru a-i purta vestea Lui pana la marginea pamantului. O alta credinta, religia muncii si a faptei cinstite, va fi solia pretioasa pe care o va duce cu sine in tainicul rasarit, pe tarmul raului Ganges Peste cateva zile de mers ajunse pe Muntele Maslinilor, intrand in oras pe poarta de miazanoapte. Intra la intamplare, intr-o biserica, unde gasi un om batran care se ruga, ii vorbi astfel : Cunosti pe Mesia ? zise Artaban., Spune-mi te rog unde se odihneste piciorul lui, ca sa ma duc la El sa ma rog. Batranul il privii cu jale si ii raspunse : se vede treaba ca tu nu esti din partile acestea. “ Pe Mesia nu l-a priceput lumea, straine “ El a a facut multe minuni, eu insumi am fost vindecat cu puterea cuvantului Sau, la lacul Vitezda.
Fariseii si carturarii insa L-au urat. Hai te rog spune-mi unde se afla acum Isus ? Ca sa ma duc sa-L vad., se ruga Artaban. Ochii batranului se umplura de lacrimi, iar glasul incepu sa-i tremure. “ Pe Mesia il rastignesc in clipa aceasta ostasii, la porunca arhiereilor. Si eu ma rugam acum pentru usurarea suferintelor Sale, ca El m-a vindecat. Golgota se cheama locul unde I se va inalta crucea. Ia-o la dreapta pe ulita aceasta inainte si ea te va scoate tocmai la locul piezarii “Artaban pleca in fuga mare spre locul acela trist al rastignirii, ajunse la margine orasului. Aici fara veste ostasii ii inchisesera drumul tocmai cand sa iasa din oras, pentru a urca pe Golgota. Un grup de legionari duceau cu ei o copila frumoasa si tanara, poate nu avea nici 18 ani, parea ca o floare alba de crin, in mainile necioplite ale oamenilor stapanirii. Cum il zari pe Artaban, se repezi spre el si incepu sa-l roage cu ochii scaldati in lacrimi, sa o salveze, spunandu-i ; nu ma lasa sa sufar nevinovata, pentru datoriile tatalui meu. Artaban se induiosa adanc . Dumnezeul meu zise el tu nu ai lipsa nici de prinosul meu, nici de aur, sunt sigur ca Tu mi-ai trimis in cale aceasta nefericita. Faca-se deci voia Ta. El scoase din buzunar ultima piatra scumpa, o darui copilei care i-si plati datoriile. In clipa aceia s-a cutremurat Pamantul, Soarele s-a intunecat, si casele au inceput sa se clatine si sa se darame. Mormintele se desfacura si aruncara vii pe mortii lor. Mesia I-si dadea sufletul in clipa aceia, rastignit pe cruce. Deodata o caramida se rupse din zidul unei case inalte, cazu si strivi pe Artaban, sub lovitura ei groaznica. Murind in acea clipa a vietii sale, el zari ca in vis pe mult cautatul Imparat al Adevarului, care ii soptea parca aceste cuvinte : Adevar, adevar, zic tie, tot ce ai facut pentru unul dintre acesti frati mai mici ai Mei, Mie Mi-ai facut. Artaban a inchis ochii pentru totdeauna bucuradu-se ca a vazut pe Mesia si intelegand ca darurile lui au fost primite. Amin. NOTA : Acest articol a fost scris de catre Constantin ( Costel ) Calin, cu extrase din“
Viata Maicii Domnului “ scris de Protos, Nicodim Mandita, in speranta ca cititori de
origine romana sau din straini care pot intelege romaneste sa se poate bucura de
binefacerile Internetului. Domnul fie laudat. Amin. Copyright © 2014 Constantin ( Costel ) Calin.
.
PRIMA VENIREA A MANTUITORULUI - VECHIUL TESTAMENT.
GENEZA 3:15. Vrajmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta i-ti va zdrobi capul si tu ii vei zdrobi calcaiul.
MICA 5:2. Si tu Betleeme Efrata, macar ca esti prea mic intre cetatile de capetenie ale lui Iuda, totusi din tine I-mi va iesi Cel ce va satapani peste Israel si a carui obarsie se suie pana in vremuri sravechi. Pana la zilele veciniciei.
ISAIA 7:14. De aceia Domnul Insusi va va da un semn. Iata, Fecioara va ramane insarcinata, va naste un fiu si ii va pune numele Emanuel.
GENEZA 12:3. Voi face din tine un neam mare si te voi binecuvanta : i-ti voi face un nume mare si vei fi o binecuvantare.
GENEZA 22:18. Toate neamurile pamantului vor fi binecuvantate in samanta ta pentruca ai ascultat de porunca Mea.
GENEZA 17:19. Dumnezeu a zis : cu adevarat nevasta-ta Sara iti va naste un fiu : si ii vei pune numele Isac. Eu voi incheia legamantul Meu cu el, ca legamant vecinic pentru samanta lui, dupa el.
GENEZA 21:12. Dar Dumnmezu a zis lui Avraam : sa nu te mahnesti de cuvintele acestea, din pricina copilului si din pricina roabei tale: fa Sarei tot ce-ti cere: caci numai din Isasc va iesi o samanta, care va purta cu adevarat numele tau.
NUMERI 24:17. Il vad dar nu acum, il privesc dar nu de aproape. O stea rasare din Iacov. Un toiag de
                                                                  39
carmuire se ridica din Israel. El strapunge laturile Moabului si prapadeste pe toti copii lui Set.
GENEZA 49:10. Toiagul de domnie nu se va departa de Iuda, nici toiagul de carmuire dintre piciorele lui, pana va veni Silo si de el vor asculta popoarele.
2 SAMUEL 7:12-13. Cand ti se vor implini zilele si vei fi culcat cu parintii tai, Eu iti voi ridica un urmas dupa tine, care va iesi din trupul tau si-i voi intari imparatia. El va zidi Numelui  Meu o casa si voi intarii pe vecie scaunul de domnie al imparatiei Lui.
ISAIA 9:7. El va face ca domnia Lui sa creasca si o pace fara sfarsit va da scaunului de domnie al lui David si imparatiei lui, o va intari si o va sprijini prin judecata si neprihanire, de acum in veci de veci : iata ce va face ravna Domnului Ostirilor.
PSALMI 45:6-7. Scaunul tau de domnie, Dumnezeule este vecinic : toiagul de domnie al imparatiei Tale este un toiag de dreptate. Tu iubesti neprihanirea si urasti rautatea.De aceia, Dumnezeule, Dumnezeul Tau Te-a uns cu undelemn de bucurie mai pe sus de cat pe tovarasii Tai de slujba.
DANIEL 2:44. Dar in vremea acestor imparati, Dumnezeul cerurilor va ridica o imparatie, care nu va fi nimicita niciodata si care nu va trece sub stapanirea unui alt popor. Ea va sfarama si va nimici toate acele imparatii si ea insasi va dainui vecinic.
ISAIA 7:14. De aceia Domnul Insusi va va da un semn : Iata fecioara va ramanea insarcinata, va naste un fiu si-i va pune numele Emanuel ( Dumnezeu cu noi ).
OSEA 11:1.Cand era tanar Israel il iubeam si am chemat pe fiul Meu din Egipt. Dar cu cat proorocii iichemau, cu atat ei se departau: au adus jertfe Baalilor si tamaie chipurilor idolesti.
IEREMIA 31:15. Asa vorbeste Domnul : Un tipat se aude din Rama, plangeri si lacrimi amare: Rahela isi plange copii si nu vrea sa se mangaie pentru copii ei, caci nu mai sunt.
ISAIA 40:3-5. Un glas striga: Pregatiti in pustie calea Domnului, neteziti in locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru. Orice vale sa fie inaltata orice munte si orice deal sa fie plecate, coastele sa se prefaca in campii si stramtorile in valcele. Atunci se va descoperi slava Domnului si in clipa aceia orice faptura o va vedea: caci gura Domnului a vorbit.
PSALMI 69: 8. Am ajuns un strain pentru fratii mei si un necunoscut pentru fii mamei mele.
ISAIA 53:3. Dispretuit si parasit de oameni om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la El si noi nu l-am bagat in seama.
DEUTERONOM 18:15. Domnul Dumnezeul tau iti va ridica din mijlocul tau,dintre fratii tai, un prooroc ca mine : sa ascultati de el.
MALEAHI 4:5-6. Iata ca voi trimite pe proorocul Ilie inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare si infricosata. El va intoarce inima parintilor spre copii si inima copiilor spre parintii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, sa lovesc tara cu blestem.
PSALMI 2: 7. Eu voi vesti hotararea Lui zice Unsul. Domnul Mi-a zis : Tu esti Fiul Meu. Astazi Te-am nascut.
ISAIA 11:1. Apoi o odrasla va iesi din tulpina lui Isai si un vlastar va da din radacinile lui.
ISAIA 9:1-2. Totus intunericul nu nu va imparatii vecinic pe pamantul in care acum este necaz. Dupa cum in vremurile trecute a acoperit cu ocara Tara lui Zabulon si tara lui Neftali, in vremurile viitoare va acoperii cu slava tinutul de langa mare, tara de dincolo de Iordan, Galileia Neamurilor. Poporul care umbla in intuneric, vede o mare lumina : peste cei ce locuiau in Tara umbrei mortii, rasare o lumina.
PSALMI 78:2:4. I-mi deschid gura si vorbesc in pilde, vestesc intelepciunea vremurilor stravechi.
ISAIA 6:9-10. El a zis atunci : Du-te si spune poporului acestuia: Intru-na  ve-ti auzi si nu veti intelege, intr-una veti vedea si nu veti pricepe. Impietreste inima acestui popor, fa-l tare de urechi, si astupa-i ochii ca sa nu vada cu ochii, sa n-auda cu urechile sa nu intelega cu inima, sa nu se intoarca la Mine si sa nu fie tamaduit.
ISAIA 61:1-2. Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, caci Domnul M-a uns sa aduc vesti bune celor nenrociti. El M-a trimes sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia si prinsilor de razboi izbavirea. Sa vestesc un an de indurare al Domnului si o zi de razbunare a Domnului nostru, sa mangai pe toti cei intristati.
PSALMI 110:4. Domnul a jurat si nu-I va parea rau: Tu esti preot in veac, in felul lui Melhisedec.
PSALMI 2:6. Totusi eu am uns pe Imparatul Meu, pe Sion, muntele Meu cel Sfant.
ZAHARIA 9:9. Salta de veselie fiica Sionului! Striga de bucurie, fiica Ierusalimului, iata ca Imparatul tau vine la tine: el este neprihanit si biruitor, smerit si calare pe un magar, pe un manz, manzul unei magarite.
                                                                    40
PSALMI 8:2. Din gura copiilor si a celor ce sug la tita, Ti-ai scos o intaritura de aparare impotriva potrivnicilor Tai, ca sa astupi gura vrajmasului si omului cu dor de razbunare.
PSALMI 41:9. Chiar si acela cu care traiam in pace, in care i-mi puneam increderea si care mananca din painea mea, ridica si el calcaiul impotriva mea.
ZAHARIA 11:12-13. Eu le-am zis: daca gasiti cu cale, dati-Mi plata: daca nu, nu mi-o dati. Si Mi-au cantarit ca plata trezeci de arginti. Dar Domnul Mi-a zis: Arunca olarului pretul acesta scump, cu care M-au pretuit ! Si am am luat cei trezeci de arginti si i-am aruncat in casa Domnului pentru olar. 
PSALMI 35:11. Niste martori mincinosi se ridica si ma intreaba de ceiace nu stiu.
ISAIA 53:7. Cand a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care il duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund : n-a deschis gura.
ISAIA 50:6. Mi-am dat spatele inaintea celor ce ma loveau si obrajii inaintea celor ce-Mi smulgeau barba : nu Mi-am ascuns fata de ocari si de scuipari.
PSALMI 35:19. Sa nu se bucure de mine ceice pe nedrept imi sunt vrajmasi, nici sa nu-si faca semne cu ochiul ceice ma urasc fara temei.
PSALMI 69:4. Cei ce ma urasc fara temei sunt mai multi decat perii capului meu: cei puternici sunt cei ce vor sa ma piarda, cei ce pe nedrept imi sunt vrajmasi : trebuie sa dau inapoi ce am furat.
ISAIA 53:12. De aceia ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari si va imparti prada cu cei puternici, pentruca S-a dat pe sine insus la moarte si a fost pus in numarul celor faradelege, pentruca a purtat pacatele multora si S-a rugat pentru cei vinovati.
PSALMI 69:21. Ei imi pun fiere in mancare si cand mie sete imi dau sa beau otet.
PSALMI 22:16. Caci niste caini ma inconjoara, o ceata de nelegiuiti dau tarcoale in jurul meu, Mi-au strapuns mainile si picioarele.
ZAHARIA 12:10. Atunci voi turna peste casa lui David si peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare si de rugaciune si isi vor intoarce privirile spre Mine, pe care L-au strapuns. Il vor plange, cum plange cineva pe singurul lui fiu si-L vor plange amarnic, cum plange cineva pe un intai nascut.
ISAIA 53:9. Groapa Lui a fost pusa intre cei rai si mormantul Lui la un loc cu cel bogat, macar ca nu se savarsise nici o nelegiuire si nu se gasise niciun viclesug in gura Lui.
PSALMI 16:10. Caci nu vei lasa sufletul Meu in locuinta mortilor, nu vei ingadui ca prea iubitul Tau sa vada putrezirea.
PSALMI 49:15. Dar mie Dumnezeu imi va scapa sufletul din locuinta mortilor, caci ma va lua sub ocrotirea Lui.
PSALMI 24:7-10. Porti , ridicati-va capetele: ridicati-va porti vecinice, ca sa intre Imparatul Slavei ! Cine este acest Imparat al Slavei ? Domnul cel Tare si Puternic, Domnul cel Viteaz in lupte.
PSALMI 68:18. Te-ai suit pe inaltime, ai luat prinsi de razboi, ai luat in dar  oameni : cei razvratiti vor locui si ei langa Domnul Dumnezeu.
PSALMI 110:1. Domnul a zis Domnului Meu: sezi la dreapta mea, pana voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale.
ISAIA 53 : 5-12. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentrru faradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut peste El si prin ranile Lui suntém tamaduiti. Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui : dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor. Cand a fost chinuit si asuprit n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care il duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund : N-a deschis gura. El a fost luat prin apasare si judecata: dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut ca El fusese sters de pe pamantul celor vii si lovit de moarte pentru pacatele poporului Meu ? Groapa Lui a fost pusa intre cei rai si mormantul Lui la un loc cu cel bogat, macar ca nu savarsise nici o nelegiuire si nu se gasise nici un viclesug in gura Lui. Domnul a gasit cu cale sa-l zdrobeasca prin suferinta dar dupa ce-si va da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile si lucrarea Domnului va propasi in mainile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului Lui si se va inviora. Prin cunostinta lui, Robul Meu cel neprihanit va pune pe alti oameni intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu si va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. De aceia Ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari si va imparti prada cu cei puternici, pentru ca S-a dat pe sine insusi la moarte si a fost pus in numarull celor faradelege, pentru ca a purtat pacatele multora si s-a rugat pentru cei vinovati.

PRIMA VENIRE A MANTUITORULUI - NOUL TESTAMENT.  Matei 1:20 Dar pe cand se gandea el la aceste lucruri.
                                                                        41
I s-a aratat in vis un inger al Domnului si i-a zis : Iosife, fiul lui David, nu te teme sa iei la tine pe Maria, nevasta-ta, caci ce s-a zamislit in ea, este de la Duhul Sfant. Ea va naste un Fiu si-i vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale.
Galateni 4:4-5. Dar cand a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul sau, nascut din femeie, nascut sub Lege ca sa rascumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sa capatam infierea.Matei 2:1. Dupa ce S-a nascut Isus in Betleemul din Iudea, in zilele Imparatului Irod, iata ca au venit niste magi din Rasarit la Ierusalim.
Luca 2:4-6. Iosif s-a suit si el in Galilea, din cetatea Nazaret, ca sa se duca in Iudea, in cetatea lui David, numita Betleem, pentru ca era din casa si semintia lui David, sa se inscrie impreuna cu Maria, logodnica lui, care era insarcinata. Pe cand erau ei acolo, s-a implinit vremea cand trebuia sa nasca Maria. Matei 1:22-23. Toate aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca ce vestise Domnul prin Proorocul, care zice: Iata fecioara va fi insarcinata si vanaste un Fiu, si ii vor pune numele Emanuel, care talmacit, inseamna : Dumnezeu este cu noi.Luca 1:26-31. In luna a sasea, Ingerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu, intr-o cetate din Galilea, numita Nazaret, la o fecioara logodita cu un barbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei  era Maria. Ingerul a intrat la ea si a zis : Plecaciune, tie careia ti s-a facut mare har : Domnul este cu tine, binecuvantata esti tu intre femei. Tulburata foarte mult de cuvintele acestea, Maria se intreaba singura ce putea sa insemneze urarea aceasta. Ingerul i-a zis : nu te teme, Marie, caci ai capatat indurare inaintea lui Dumnezeu si iata ca vei ramane insarcinata si vei naste un fiu, caruia ii vei pune numele Isus.
Matei 1:1. Cartea neamului lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Romani 9:5. Patriarhii si din ei a iesit dupa trup, Hristosul, care este mai pre sus de toate lucrurile, de Dumnezeu binecuvantat in veci. Amin.
Luca 3:34. Fiul lui Iacov, fiul lui Isac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor.
Matei 1:2. Avraam a nascut pe Isac, Isac a nascut pe Iacov, Iacov a nascut pe Iuda si fratii lui.
Luca 3:33. Fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiu lui Iuda.
Evrei 7:14. Caci este vadit ca Domnul nostru a iesit din Iuda, semintie despre care Moise n-a zis nimic cu privire la preotie.
Evrei 1:8-12. Pe cand Fiului I-a zis : Scaunul Tau de Domnie, Dumnezeule, este in veci de veci: toiagul domniei tale este un toiag de dreptate. Tu ai iubit neprihanirea si ai urat nelegiuirea, de aceia  Dumnezeule, Dumnezeul tau, Te-a uns cu un undelemn de bucurie mai  pre sus decat pe tovarasii Tai. Si iarasi : la inceput ai intemeiat pamantul si cerurile sunt lucrarea mainilor Tale. Ele vor pieri dar Tu ramai, toate se vor invechi ca o haina. Le vei face sul ca pe o manta si vor fi schimbate, dar Tu esti acelasi, si anii Tai nu se vor sfarsi.
Matei 1:23. Iata Fecioara va fi insarcinata, va naste un fiu si-I vor pune numele Emanuel, care talmacit inseamna: Dumnezeu este cu noi.
Matei 2:14-15. Iosif s-a sculat a luat Pruncul si pe mama lui, noaptea si a plecat in Egipt. Acolo a ramas pana la moartea lui Irod, ca sa se implineasca ce fuse-se vestit de Domnul  prin Proorocul care zice : Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.
Matei 2 : 16-18. Atunci cand Irod a vazut ca fuse-se inselat de Magi, s-a maniat foarte tare si a trimis sa omoare pe toti pruncii de parte barbateasca, de la doi ani in jos, care erau in Betleem si in toate imprejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase tocmai de la Magi. Un  tipat s-a auzit in Rama, plangere si bocet mult: Rahela i-si jelea copii si nu voia sa fie mangaiata, pentru ca nu mai erau.
Luca 3:3-6. Si Ioan a venit prin tot tinutul din imprejurimile Ioirdanului si propavduia botezul pocaintei, pentru iertarea pacatelor. Dupa cum este scris in in cartea cuvintelor proorocului Isaia : iata glasul celui ce striga in pustie ; Pregatiti calea Domnului, netezitii cararile. Orice vale va fi astupata, orice munte si orice deal va fi prefacut in loc neted, caile strambe vor fi indreptate si drumurile zgronturoase vor fi netezite si orice faptura va vedea mantuirea lui Dumnezeu.
Ioan 1:11. A venit la ai Sai dar ai Sai nu L-au primit. Ioan 7 : 5. Caci nici fratii Lui nu credeau in El.
Fapte. 3: 20-22. Si sa trimita pe Cel ce a fost randuit mai dinainte pentru voi : Pe Isus Cristos, pe care cerul trebuie sa-l primeasca , pana la vremurile asezarii, din nou al tuturor  lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfintilor Sai, Prooroci din vechime. In adevar Moise a zis parintilor nostrii: Domnul Dumnezeul vostru va va ridica  dintre fratii vostrii un Prooroc ca mine, pe El sa-l ascultati in tot ce va va spune.
Matei. 11:13-14. Caci pana la Ioan au proorocit toti Proorocii si Legea. Si daca vreti sa intelegeti, el este Ilie, care trebuia sa vina.
Matei . 3:16-17. De indata ce a fost botezat Isus a iesit afara din apa. Si in clipa aceia cerurile s-au deschis
                                                                    42
si a vazut pe Duhul lui Dumnezeu coborandu-Se in chip de porumbel si venind peste El. Si din ceruri s-a  auzit un glas care zicea: acesta este Fiul Meu prea iubit, in care I-mi gasesc placerea.
Matei 2 :23. A venit acolo si a locuit intr-o cetate numita Nazaret, ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prooroci: ca el va fi chemat Nazarinean.
Matei. 4:13-16. A parasit Nazaretul si a veni de a locuit in Capernaum, langa mare, in tinutul lui Zabulon si tara lui Neftali, ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocu Isaia care zice: Tara lui Zabulon si Tara lui Neftali, inspre mare, dincolo de Iordan, Galileia neamurilor, norodul acesta care zacea in intuneric, a vazut o mare lumina si peste cei ce zaceau in tinutul si in umbra mortii, a rasarit lumina.
Matei. 13: 10-15. 34-35. Ucenicii s-au apropiat de El si I-au zis : de ce le vorbesti in pilde ? Isus Le-a raspuns : pentru ca voua va fost dat sa cunosteti tainele Imparatiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. Caci celui ce are I se va da si va avea de prisos, iar celui ce n-are i-se va lua chiar si ce are. De aceia le vorbesc in pilde pentru ca ei , macar ca vad, nu vad, macar ca aud, nu aud, nici nu inteleg. Si cu privire la ei se implineste proorocia lui Isaia care zice: veti auzi cu urechile voastre si nu veti intelege,veti privi cu ochii vostrii si nu veti vedea. Caci inima acestui popor sa inpietrit : au ajuns tari de urechi, si-au inchis ohii ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu si Sa-I vindec. Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri in pilde si nu le vorbea de loc fara pilda, ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul care zice : voi vorbi in pilde, voi spune lucruri ascunse de la
facerea lumii.
Luca. 4:18-19. Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca M-a uns sa vestesc saracilor evanghelia : M-a trimes sa tamaduiesc pe cei cu inima zdrobita, sa propavaduiesc robilor de razboi slobozirea si orbilor capatarea vederii: sa dau drumul celor apasati si sa vestesc anul de indurare al Domnului.
Evrei. 5:5-6. Tot asa si Hristos nu Si-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are dela Cel ce I-a zis: Tu esti Fiul Meu, astazi Te-am nascut. Si cum zice iarasi in alt loc : Tu esti preot in veac, dupa randuiala lui Melhisedec.
Matei.27:37. Si I-au scris deasupra capului vina : acesta este Isus, Imparatul Iudeilor.
Marcu. 11:7-11. Au adus magarusul la Isus si-au aruncat hainele peste el si Isus a incalecat pe el. Multi oameni i-si asterneau hainele pe drum, iar altii presarau ramuri pe care le taiase de pe camp. Cei ce mergeau  inainte si cei ce veneau dupa Isus strigau : Osana ! Binecuvantat este cel ce vine in numele Domnului. Binecuvantata este Imparatia care vine, Imparatia Parintelui nostru David. Osana ! in cerurile prea inalte. Isus a intrat in Ierusalim si S-a dus in Templu. Dupa ce S-a uitat la toate lucrurile de jur imprejur, fiindca era pe inserate, a plecat in Betania cu cei doispreze. Matei. 21:16. Si I-au zis: auzi ce zic astia ? da le-a raspuns Isus. Oare na-ti citit niciodata cuvintele acestea: Tu ai scos laude din gura pruncilor si din gura celor ce sug ? Luca 22:47-48. Pe cand graia El inca iata ca a venit o gloata si cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea in fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca sa-l sarute. Si Isus I-a zis : Iudo cu o sarutare vinzi tu pe Fiul omului ?
Matei .26:14-16. Vanzarea lui Isus: Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preotii cei mai de seama si le-a zis : Ce vreti sa-mi dati si-L voi da in mainle voastre? Ei i-au cantarit 30 de arginti. Din clipa aceia, Iuda cauta prilej nimerit, ca sa dea pe Isus in mainile lor. Matei. 27: 9-10. Atunci s-a implinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: au luat cei treizeci de arginti, pretul celui pretuit, pe care L-au pretuit unii din fii lui Israel si i-au dat pe Tarina olarului dupa cum ii poruncise Domnul.
Marcu. 14:57-58. Unii s-au rasculat si au facut o marturisire mincinoasa impotriva Lui si au zis: Noi l-am auzit zicand : Eu voi strica Templul acesta,  facut de maini omenesti si in trei zile voi ridica un altul, care nu va fi facut de maini omenesti. Marcu.15: 4-5. Pilat L-a intrebat din nou: Nu raspunzi nimic ? uite de cate lucruri Te invinuesc ei ! Isus n-a mai dat nici un raspuns, lucru care a mirat pe Pilat.
Matei. 26:67. Atunci L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii si L-au palmuit, zicand: Hristoase prooroceste – cine T-ea lovit?
Ioan . 15:24-25. Daca n-as fi facut intre ei lucrari pe care nimeni altul nu le-a facut, n-ar avea pacat, dar acum le-au si vazut si M-au urat si pe mine si pe Tatal Meu. Dar lucrul acesta s-a intamplat ca sa se implineasca vorba scrisa in Legea lor : M-au urat fara temei.
Matei. 27:38. Impreuna cu El au fost rastigniti doi talhari: unul la dreapta si celalalt la stanga Lui.
Marcu. 15:27-28. Impreuna cu el au rastignit doi talhari, unul la dreapta si altul la stanga Lui. Astfel s-a implinit Scriptura, care zice : A fost pus in numarul celor fara de Lege.
                                                           43
Matei .27:34. I-au dat sa bea vin amestecat cu fiere, dar cand L-a gustat nu a vrut sa bea.
Ioan. 19: 28-30. Dupa aceia, Isus, care stia ca acum totul s-a sfarsit, ca sa implineasca Scriptura, a zis : Mi-e sete. Acolo era un vas plin cu otet, ostasii au pus intr-o ramura de isop un burete plin de otet si I L-au dus la gura. Cand a luat Isus otetul , a zis : S-a ispravit. Apoi Si-a plecat capul si Si-a dat duhul.
Ioan. 20:25-27. Ceilalti ucenici i-au zis:deci: Am vazut pe Domnul! Dar el le-a raspuns: daca nu voi vedea in mainile Lui semnul cuielor, si daca nu oi pune degetul meu in semnul cuielor si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede. Dupa opt zile ucenicii lui Isus, erau iarasi in casa si era si Toma impreuna cu ei. Pe cand erau usile incuiate, a venit Isus, a stat in mijloc si le-a zis: Pace voua. Apoi a zis lui Toma : adu-ti degetul incoace si uita-te la mainile mele si adu-ti mana si pune-o in coasta Mea si nu fi necredincios, ci credincios.
 Luca .23:25. Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat in temnita pentru rascoala si omor si pe care il cereau ei, iar pe Isus L-a dat in mainile lor, ca sa-si faca voia cu el.
Luca. 23:34. Isus zicea: Tata iarta-I caci nu stiu ce fac. Ei si-au impartit hainele Lui, intre ei tragand la sorti.
Matei. 27:35-36. Dupa ce L-au rastigniti-au impartit hainele intre ei, tragand la sorti, pentru ca sa se implineasca ce fusese vestit prin proorocul, care zice : Si-au impartit hainele mele intre ei si pentru camasa mea au tras la sorti. Apoi au sezut jos si il pazeau.
Ioan. 19:33-36. Cand au venit la Isus si au vazut ca murise, nu I-au zdropit fluerile picioarelor. Ci unul din ostasi I-a strapuns coasta cu o sulita si indata a iesit din ea sange si apa. Faptul acesta este adeverit de cel ce L-a vazut, marturia lui este adevarata si el stie ca spune adevarul pentru ca si voi sa credeti. Aceste lucruri s-au intamplat ca sa se implineasca Sriptura: Nici unul din oasele Lui nu va fi sfaramat.
Matei. 27 : 46. Si pe la ceasul al noulea, Isus a strigat cu glas tare: Eli, Eli, Lama Sabactani? Dumezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit ?
Luc.23:34. Isus zice: Tata iarta-i caci nu stiu ce fac. Ei si-au impartit hainele Lui, tragand la sorti.
Ioan. 19:34. Ci unul din ostasi I-a strapuns coasta cu o sulita si indata a iesit din ea sange si apa.
Matei.27:57-60. Inmormantarea lui Isus. Spre seara a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era si el ucenic al lui Isus. El s-a dus la Pilat si a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit sa il dea. Iosif a luat trupul lui Isus l-a infasurat intr-o panza curata de in si l-a pus intr-un mormant nou al lui insusi, pe care il sapase in stanca. Apoi a pravalit o piatra mare la usa mormantului si a plecat.
Matei. 28:2-7. Si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamant: caci un Inger al Domnului s-a coborat din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormantului si a sezut pe ea. Infatisarea lui era ca fulgerul si
imbracamintea lui alba ca zapada. Strajerii au tremurat de frica lui si au ramas ca niste morti. Dar Ingerul a luat cuvantul si a zis femeilor: Nu va temeti caci stiu ca voi cautati pe Isus carea fost rastignit. Nu este aici: a inviat dupa cum zisese. Veniti de vedeti locul unde zacea Domnul: si duceti-va repede de spune-ti ucenicilor Lui ca a inviat dintre cei morti. Iata ca El merge inaintea voastra in Galilea: acolo ll veti vedea. Iata ca v-am spus lucrul acesta.
Fapte. 2: 22-32. Barbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu inaintea voastra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe care Le-a facut Dumnezeu prin El in mijlocul vostru, dupa cum bine stiti. Pe Omul acesta dat in mainile voastre, dupa sfatul hotarat si dupa stiinta mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ati rastignit si L-ati omorat prin mana celor fara de Lege. Dar Dumnezeu l-a inviat, deslegandu-I legaturile mortii, pentru ca nu era cu putinta sa fie tinut de ea.
Caci David zice despre el : Eu aveam totdeauna pe Domnul inaintea mea, pentruca el este la dreapta mea ca sa sa nu ma clatin. De aceia mi se bucura inima si mi se inveseleste limba: chiar si trupul mi se va odihni in nadejde. Caci nu-mi vei lasa sufletul in Locuinta mortilor si nu vei ingadui ca Safantul Tau sa vada putrezirea. Mi-ai facut cunoscut caile vietii si ma vei umple de bucurie cu starea ta de fata. Cat despre Patriarhul David, sa-mi fie ingaduit, fratilor, sa va spun fara sfiala ca a murit si a fost ingropat si mormantul lui este in mijlocul nostru pana in ziua de azi. Fiindca David era Prooroc si stia ca Dumnezeu ii fagaduise cu juramant ca va ridica pe unul din urmasii sai pe scaunul lui de domnie. Despre invierea lui Hristos a proorocit si a vorbit el, cand a zis ca sufletul lui nu va fi lasat in Locuinta mortilor si trupul lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a inviat pe acest Isus si noi toti santem martori ai Lui.                                                  Marcu 16:19. Domnul Isus dupa ce a vorbit cu ei S-a inaltat la cer si a sezut la dreapta lui Dumnezeu.
Luca. 24.51. Pe cand ii binecuvanta , S-a despartit de ei si a fost inaltat la Ceruri.
Marcu. 16:19. Domnul Isus dupa ce a vorbit cu ei S-a inaltat la cer si a sezut la dreapta lui Dumnezeu. Matei. 22:44. Domnul a zis Domnului meu : Sezi la dreapta Mea pana voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale.
                                                        44
Romani. 5:6-8. Caci pe cand eram noi Inca fara putere, Hristos la vremea cuvenita a murit pentru cei nelegiuiti. Pentru un om neprihanit cu greu ar muri cineva, dar pentru binefacatorul lui poate ca s-ar gasi cineva sa moara. Dar Dumnezu I-si arata dragostea fata de noi prin faptul ca pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi. Sfarsit. Aceste date au fost extrase din Sfintele Scripturi. Copyright © 2014, Constantin Calin.